vineri, 15 februarie 2008

Din Ujgorod la Baia Mare, fix în cot pe toţi îi doare!


 
"S-a nimerit ca în aceeaşi zi, adică ieri, să mă întîlnesc în centrul Sighetului cu mai multe persoane, care toate au abordat acelaşi subiect:podul istoric şi graniţa închisă.

   Col.(r)S.A.”vreau să cer în scris demisia doamnei prefect pentru dezinteresul cu care tratează problema redeschiderii circulaţiei peste podul istoric, pentru lamentabila prestaţie în timpul intervenţiei telefonice de duminică seara la Realitatea Tv, cînd s-a văzut clar că este împotriva acestui pod şi că nu stăpîneşte de loc limba română, confundînd contrabanda cu traficul, iar circulaţia pietonală cu traficul de persoane. Am lucrat 30 de ani pe această graniţă şi cunosc problema. Ştiu cît s-au zbătut foştii comandanţi ai Regimentului de Grăniceri de la Sighet sau actualului IJPF. pentru redeschiderea PTF Cîmpulung la Tisa, Valea Vişeului şi Sighetu Marmaţiei şi mă mir că actualii şefi nu fac mare lucru în acest sens sau cel puţin opinia publică nu a aflat că Poliţia de Frontieră Română ar mişca ceva în această direcţie, toată graniţa din zona de responsabilitate a IJPF Maramureş fiind închisă de foarte mult timp.”

   Ing. I.Ş.”Am dincolo un verişor care deţine o excelentă bază de tratament pentru astm şi boli reumatice. Acum, că sunt în pensie, aş putea merge zilnic în Ucraina, adică la 2 kilometri distanţă, dar n-am pe unde!De ce nu scrieţi, de ce nu daţi cu ei de pămînt să se trezească odată! E mai rău ca pe vremea comuniştilor, că atunci mai puteai trece pe la Cîmpulug cu chemare, cu telegramă. Acum nici trenul acela nu circulă.”

   Prof. pens. I.T., Slatina, ”Sunt de cîteva zile în România. Am trecut pe la Halmeu cu greu. Am plecat de acasă la 6 dimineaţa şi am ajuns la Sighet la 8 ceasuri seara. Am făcut 14 ore de acasă de la mine, adică de la fix 1,5 kilometri distanţă de aici, din centrul Sighetului. .Sunt cu nevasta, că am venit la fiica noastră care e măritată în Giuleşti şi ne-o dăruit nu de mult o nepoţică. Fiica, născută la Slatina şi ginerele care-i născut în România lucrează aici de cîţiva ani. Cînd s-a deschis podul istoric, ne-am tare bucurat, că una două tinerii erau cu maşina la noi în ocol. Din păcate asta n-a ţinut mult, că după ce au intrat bişniţarii în rol podul s-a aglomerat şi trebuia uneori să aştepte şi 6 ore la vamă. De aceea preferau să treacă pe la Halmeu, acolo traficul fiind ,mai lesne atunci. Cînd se redeschide podul trebuie avut în vedere acest lucru, anume cei care trăiesc de pe pod să aibă banda lor, iar cei care trec rar podul, elevii, studenţii, turiştii străini,navetiştii, delegaţiile oficiale, să poată trece lejer pe o altă bandă, atît la noi cît şi la Dvs. Trenul Teresva Sighet nu cred că va mai circula, întrucît feroviarii ucraineni n-au făcut nici contestaţie, dar nici nu au de gînd să plătească amenda dată de vameşii români.”

   Prof. I.A. „Vă felicit că măcar dvs. mai scrieţi despre pod, îi mai trageţi de mînecă pe oficiali să redeschidă graniţa. Nevastă-mea are nişte verişori dincolo şi o dată pe lună ne mai vizitam reciproc. Trăgeam şi cîte o băută cu ceteră zongură şi dobă iar a doua zi veneam acasă cu un plin făcut la maşină, cu diverse produse alimentare mai ieftine decît la noi şi chiar mai bune. Plus de asta avem în derulare cîteva proiecte transfrontaliere între Sighet şi Slatina , Între Maramureş şi Transcarpatia, fie pe probleme de mediu sau turism fie pe domeniul cultură-învăţămînt, proiecte care tocmai au menirea de a ne apropia. Apropiere pe care iată, o facem ocolind prin judeţul vecin Satu Mare. Cineva chiar îşi bate joc de noi!”

   Prof. M.P.”Se preconizează a se deschide noi PTF rutiere la Piatra (Remeţi) şi Valea Vişeului (Bistra), poate şi la Poienile de sub Munte. De asemenea, comunitatea ucraineană din Maramureş a solicitat deschiderea unui PTF la Lunca la Tisa (Bocicoiu Mare) peste un pod care trebuie (re)construit. Cînd va fi asta, Dumnezeu ştie, pentru că din decembrie n-am mai auzit vorbindu-se de aceste proiecte”.

   L-am sunat apoi pe prof. Gheorghe Opriş din Slatina, preşedintele Asociaţiei culturale George Coşbuc” pentru a transmite prin intermediul său ceva feroviarilor ucraineni amendaţi. Anume, fiind un caz de excepţie şi unic în felul său, primăria şi Consiliul local Cîmpulung la Tisa (pe teritoriul căreia s-a constatat fapta sancţionată cu amendă de 5.000 lei noi nu va cere executare silită, aşa că mecanicul de locomotivă şi naşul pot reveni liniştiţi în România.

   „Nu e problema de amendă, ci de altceva- îmi spunea Gheorghe Opriş. Lucrătorii de la căile ferate nu au terminat de reparat ceea ce aveau de tomnit la o locomotivă şi la terasamentul căii ferate, trenurile ucrainene care circulă de la Teresva la Sighet şi retur avînd un traseu mai lung care începe sau se termină într-o localitate situată la 80 km de graniţă. Eu am primit asigurări că imediat cum lucrările vor fi terminate, trenurile vor fi puse în circulaţie zilnic, cu excepţia zilelor de sîmbătă şi duminică.(Din alte surse am aflat că lucrările sunt finalizate, numai că mai marii de la Regionala Lviv trag mîţa de coadă!-n.n.) În ceea ce priveşte punctele de trecere (PTF)din cîte ştiu eu se vrea deschiderea lor din 30 în 30 de kilometri pe graniţă, numai că nici la noi nu-i cine să se ocupe, pentru că, precum la voi, pe nimeni nu interesează problema noastră! Dar să nu scrii asta. Chiar acum mă aflu la Baia Mare, în cadrul proiectului transfrontalier Concordia cu o delegaţie de 30 de persoane de la noi. Duminică ne întîlnim şi povestim mai multe.”.

   Revenind la reportajul difuzat pe Realitatea Tv, lamentabil mi s-a părut şi expertul în poduri, care a spus din off că podul din beton armat pe 4 benzi peste Tisa nu ar avea trafic! Or, domnia sa sa uită că e de trecut prin două vămi, că vameşii ucraineni te pot ţine pe loc , în aşteptare, pînă ţi se face acru şi coada de un kilometru!

   Deci soluţia serioasă rămîne acest pod din beton cu două benzi de circulaţie pe fiecare sens(Tir, autocar, autoturism), care trebuie construit cît mai repede! De cînd se discută despre el, cel puţin din 1996 încoace, podul acela putea fi gata!

   Din păcate, de atunci s-au schimbat multe, inclusiv , hărţile!
   Atunci existau zone libere de construcţii în preajma lacului Tepliţa de la Sighet şi capătul de nord-est al comunei Biserica Albă, localităţi între care urma a se înălţa acest pod. Nimeni însă n-a fost de atunci să vadă zonele respective de la capetele mult visatului pod, pentru că ar fi constatat că pe ambele maluri românii şi ucrainenii au construit în draci! De la vile şi buticuri la hale industriale.
   Sper ca autorităţile care vor conduce acest judeţ vor fi autorităţi şi vor găsi calea!
Pînă atunci nu ne rămîne decît să mai aşteptăm încă vreo 3 luni, pînă se va repara şi se va reda circulaţiei podul istoric .
   Cînd podul rutier din beton va fi gata, pe aici , peste podul istoric s-ar putea trece doar pe jos, dacă podul va mai rezista viiturilor care stau la pîndă!

   Recitind titlul însă, cu excepţia cîtorva persoane, de la…

   În imagine: 1. Lucrători ai firmei de construcţii, care s-au apucat tot ieri de treabă.:Şeful de echipă, Vasile Nan, ne spunea că dacă toate piesele vin la timp iar timpul va fi favorabil, ei îşi termină partea lor în cel mult două luni şi jumătate. Dacă vor fi întîrzieri în livrarea şi montarea celor două grinzi metalice, lucrarea de reparaţii ar putea fi gata doar prin luna mai. Asta în condiţiile în care, în momentul înlocuirii lor, apa Tisei nu va depăşi un anumit nivel.
Ceea ce este cert, după aproape 5 luni de băut pasul pe loc după bani şi găsirea variantelor optime de reparare a podului, lucrarea a început. Greu s-a urnit şi Guvernul, care a alocat doar o parte din banii necesari reparării acestui pod de interes internaţional, dar şi Consiliul Judeţean, care abia alaltăieri a dat nişte leuţi.

   Mare bucurie pe capul celor care mai speră că vor relua „afacerile” pe pod. Pînă acesta va fi redeschis însă, vor intra în vigoare noile reglementări vamale, care nu vor mai permite introducerea în ţară decît a unor cantităţi infime de tutun sau carburant, de pildă.
Abia atunci, cei pentru care s-a iniţiat a se deschide acest pod, vor putea trece civilizat graniţa. Este vorba de rubedeniile de pe cele două maluri ale rîului de frontieră, este vorba de promotorii schimburilor culturale şi economice între comunităţile româneşti şi ucrainene vecine, dar separate de graniţă, economic însemnînd relaţii productive şi comerciale solide, contractuale, nu bişniţă ordinară!

   2.Drumul de ocolire a străzii Titulescu, adică noua cale de acces la Podul istoric, care urmează a fi asfaltată, construită de primăria Sighet pentru a-i scuti de larmă pe locuitorii străzii Titulescu. Noua „stradă” de aşteptare la intrarea pe podul Sighet Solotvino are 1.500 de metri şi se află lîngă dig departe de casele oamenilor. La ea se ajunge de pe str. Dragoş Vodă (DN 18), Tompa, Crişan.

   Dacă primăria Sighet sau primarul Eugenia Godja ar fi avut puterea sau interesul propriu de a închide podul, această lucrare începută în vara trecută nu s-ar mai fi realizat!

Doamne ajută să putem trece peste acest pod măcar de Paşti!"

Articol scris de Domnul Florentin NĂSUI şi publicat în ediţia zilei de 15 februarie în Graiul Maramureşului

miercuri, 13 februarie 2008

Realitatea "PODULUI CU CIUPERCI"

   Am primit un link pe messenger si am dat imediat pe el ca sa vad ce este,cand,dintr-o data...PODUL CU CIUPERCI a fost "adus" la Realitatea TV.

   Dupa mult,mult,mult timp_problema podului a fost dezbatuta la un post de televiziune si anume,la postul mai sus amintit,in emisiunea Letitiei Zaharia "Adevar sau provocare". Puteti sa accesati si dumneavoastra site-ul http://www.realitatea.net/playlive2.php?file=20080209_1916_436.flv&emisiuni=1&titlulive=Adevar si sa vedeti singuri cum doamna prefect de Maramures Gyöngyike Böndi, dupa ce a fost intrebata de prezentatoarea emisiunii ce sa faca si pe unde sa treaca cei 40.000 de romani care/cand vor sa vina in Romania, prefectul a spus: "doamnă,nu este adevarat,ei(romanii de dincolo de tisa)vin aici pentru a vinde marfa,pentru trafic"...am rămas mut,mut de uimire cu vervii urcaţi în vârful capului,eu,fiind de dincolo de Tisa şi ştiind cu cât dor şi drag de România vin cei de peste apă, nu aş avea cum să nu rămân afectat de cele spuse de UDMR-ista Böndi.
   Nu am nimic cu maghiarii din România_dar, aşa cum şi doamna
Gyöngyike Böndi face parte dintr-o minoritate în România,românii de peste Tisa sunt şi ei o minoritate în Ucraina şi ar trebui să fie ajutaţi,să primească un sprijin chiar şi din partea doamnei prefect, în semn de recunoştinţă faţă de ei,de românii din Transcarpatia care, spre deosebire de unele etnii din România care preferă să vorbească o altă limbă aici,în ţară, românii transcarpatieni vorbesc în limba română atunci când trec pe malul stâng al Tisei. Aşa că,doamnă prefect,puţin respect faţă de ei.Nu aţi fost aleasă să favorizaţi poftele unei minorităţi din România,ci aţi fost PUSĂ prefect peste TOT MARAMUREŞUL. Treziţi-vă la realitate şi nu mai spuneţi în direct la TV că sunteţi o persoană deschisă, când, de fapt, ţineţi închisă o poartă de intrare în PATRIA - MAMĂ pentru românii de peste Tisa! Ruşine!

duminică, 10 februarie 2008

FRONTIERA > Drama unui sexagenar mort de dor, care a trecut peste graniţa închisă!

   "Chiar dacă acum unii promit marea cu sarea că Punctele de Trecere a Frontierei cu Ucraina vor fi redeschise, că vin alegerile în România… drama despărţirii de rudenii a redevenit la fel de cruntă , ca în 1945 cînd între fraţii români sau ucraineni de pe Tisa s-a tras pentru prima dată sîrma ghimpată, mii de familii trezindu-se despărţite de o apă, de o frontieră de stat. După aproape 5 decenii cortina de fier a căzut, dar ea s-a ridicat din nou recent, pentru că iată, din octombrie anul trecut nici unul dintre cele 3 PTF-uri din Maramureş, prin care se putea trece legal din România în Ucraina şi invers, nu este funcţional!

    Iată de ce , uicu T. Mihailovici în vîrstă de 66 de ani din Dilovoe, localitate din Ucraina situată dincolo de Tisa, în dreptul satului Valea Vişeului, unde PTF este închis de mai bine de un an, şi-a luat inima-n dinţi şi a venit să le-o arate neamurilor din România!
Adică, pentru a fi sigur că nu dă colţul fără a-şi revedea rubedeniile rămase dincoace de apă pînă se va deschide iarăşi frontiera, sexagenarul a luat Tisa la picior şi a trecut pe malul stîng, unde, fireşte, grănicerii români l-au prins.

    Asta a fost în seara zilei de 7 februarie, cînd lucrători ai Poliţiei de Frontieră din cadrul Sectorului Sighet au reţinut la Valea Vişeului, în imediata apropiere a frontierei de stat, la aproximativ 5 metri de malul rîului Tisa spre interior, un cetăţean ucrainean, adică pe T. Mihailovici , care a trecut fraudulos frontiera, din Ucraina în România, pentru a-şi vizita rudeniile din ţara noastră. Ucraineanului i s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 70, alin. 1 din OUG 105/2001.
    Ieri, 8 februarie 2008, poliţiştii de frontieră maramureşeni l-au predat pe bătrînel autorităţilor ucrainene."
Florentin NĂSUI- Graiul Maramureşului

Articol preluat de pe http://www.graiul.ro/?p=5510

    Iată că,aşa cum am scris şi în articolul de ieri, România riscă să fie "acuzată" de către comunitatea de români din dreapta Tisei de "lipsă de voinţă în ceea ce priveşte primirea românilor de peste Tisa acolo unde aceştia au fost cândva, adică în România".

vineri, 8 februarie 2008

Ucrainean de 66 de ani pus sub acuzare pentru trecere frauduloasa in Maramures

    "Un batran din Ucraina a fost prins in Valea Viseului, in imediata apropiere a frontierei de stat, la aproximativ cinci metri de malul raului Tisa, la putin timp dzupa ce a fugit din tara sa. Barbatul a fost retinut in seara zilei de 7 februarie de lucratori ai Politiei de Frontiera Maramures - Sectorul Sighet.

    Mihailovici T., de 66 ani, din Delovoe a trecut fraudulos frontiera, din Ucraina in România, peste raul Tisa. Din verificarile efectuate a rezultat ca barbatul a vrut sa-si viziteze rudeniile din tara noastra. Ucraineanului i s-a intocmit dosar penal pentru savârsirea infractiunii de trecere ilegala a frontierei de stat, iar vineri politistii de frontiera maramureseni l-au predat pe Mihailovici T. autoritatilor ucrainene.
"
Sursa www.emaramures.ro

    Nu incurajez astfel de fapte, dar iata ca trebuie sa vedem cazuri cand, ca sa-ti vezi rudele, trebuie sa treci fraudulos granita, prin apă. Oare daca am avea pe unde sa trecem legal, ar mai fi asemenea cazuri? Greu de crezut. Aşa că, Statule, fă bine şi deschide punctele de trecere a frontierei, că dacă nu, tot aşa o să-ţi treacă gardul, toţi, ilegal.

MIHAI PAVEL - BISERICA ŞI CULTURA ÎN SATELE MARAMUREŞENE DIN DREAPTA TISEI


   Biserica în satele maramureşene din cele mai vechi timpuri a avut un rol covârşitor în întreaga viaţă spirituală a societăţii, inclusiv în activitatea statului. S-a ocupat de onstruirea şi educarea copiilor şi tineretului, în însuşirea ştiinţei de carte în limba poporului, înfiinţând şcoli pe lângă parohiile şi mai ales mănăstirile din subordinea diecezelor respective.
De aici şi expresia „Şcoala e în tinda bisericii”. Dacă la început conţinutul acestui învăţământ elementar era extrem de redus, se limita la însuşirea scrierii, citirii, catechismul, cântările bisericeşti şi mult mai târziu noţiuni de geografie, istorie, economie.
Mihai Pavel a reorganizat întregul învăţământ românesc maramureşean pe baze naţionale cu programă, dascăli, manuale româneşti.

   Fără îndoială şi Mihai Pavel a fost unul dintre bărbaţii fruntaşi ai naţiunii noastre şi în problema făuririi unităţii cultural – politice. Dacă în 1854 a activat puţin timp ca paroh al Apşei de Jos, pe urmă a fost dus şi însărcinat cu conducerea cancelariei episcopale din Gherla, pentru ca în anul 1860 să fie numit paroh al Slatinei şi din 1861 vicar episcopal al întregului comitat al Maramureşului.

   Aeastă fericită numire a avut urmări deosebit de valoroase pentru Slatina ca reşedinţă vicarială cât şi pentru dezvoltarea cultural – politică a întregului Maramureş.
Pri rolul jucat de vicarul Mihai Pavel în coordonarea întregii activităţi cultural – religioase şi politice în Maramureş, Slatina a devenit capitală a acestui străvechi ţinut românesc.
   Mihai Pavel era personalitatea în jurul căruia s-au grupat toţi intelectualii români clerici ori laici; el reprezenta interesele naţionale în faţa forurilor până la nivel guvernamental, inclusiv la Curtea Imperială Vieneză.

   Împreună cu comitele suprem Iosif Man, Petru Mihali, dr. Ioan Mihali, Vasile Mihalea, Gavrilă Mihali; Mihai Pavel a înfiinţat „Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş”, care şi-a propus culturalizarea populaţiei româneşti din satele maramureşene în spiritul idealurilor naţionale. Mare patriot, Mihai Pavel moare la 1 iunie 1902 şi este înmormântat la biserica greco-catolică din Slatina, ctitoria sa, astăzi biserică ortodoxă.

Sursa: Maria Opriş,
Slatina, Ucraina

miercuri, 6 februarie 2008

Ştiri din Maramureş

Treziţi-vă, fraţilor, nu mai dormiţi în papuci!

Chiar dacă de mai bine de 4 luni, frontiera României cu Ucraina este închisă incredibil şi inadmisibil pe toată lungimea graniţei de nord a Maramureşului cu ţara vecină, traficul cu ţigări sau comerţul ilicit cu produse din Ucraina a rămas în floare în judeţul nostru. Asta se poate deduce şi din informaţiile publicate mai jos, furnizate de purtătorul de cuvînt al IJPF Maramureş, Iuliana Utan.

Ceea ce nu pot totuşi să înţeleg este somnul din care nici dracu nu-i trezeşte pe cei care ar fi avut obligaţia să păstreze funcţionale cele 3 puncte de trecere a frontierei în regim de trafic internaţional: Cîmpulung la Tisa-Teresva, Valea Vişeului –Dilovoe şi Sighetu Marmaţiei-Solotvino! Unde mai pun şi dezinteresul de a deschide noi puncte, dacă autorităţile judeţene şi regionale de-o parte şi de alta a graniţei nu parcă, ci chiar dorm în papuci!(Nu-i nominalizez, încă!

În ăst timp, (nu mă refer doar la comercianţii iliciţi) maramureşeni şi fraţii din Transcarpatia trebuie să facă un ocol de sute de kilometri, prin PTF Halmeu, judeţul Satu Mare, punct supra aglomerat!

Treziţi-vă, fraţilor, nu mai dormiţi în papuci!

Florentin NĂSUI

FRONTIERA

Ţigări sub roata de rezervă!

Sîmbăta, trecută, poliţiştii de frontieră maramureşeni din cadrul Sectorului Sarasău au oprit în trafic, pe DN 19, pe raza localităţii Sarasău, un autoturism marca Ford Mondeo, cu numere specifice Spaniei. La volanul maşinii se afla C. Petrică de 32 de ani din localitatea Cîmpulung la Tisa. În urma controlului efectuat asupra autoturismului, s-au găsit în bagajele personale ale conducătorului auto şi în lăcaşul roţii de rezervă cantitatea de 680 pachete ţigarete cu timbru ucrainean si 68 cutii cafea pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă. Bărbatul a declarat că a cumpărat ţigările de pe raza localităţii Sighetu Marmaţiei, pentru comercializare. Cîmpulungeanul a fost sancţionat contravenţional, conform Legii 12/1990, cu 1.000 lei, iar marfa în valoare de 3.460 lei a fost ridicată în vederea confiscării şi depusă la camera de corpuri delicte a IJPF Maramures.

Prins cu 20 de cartuşe din Ucraina!

Tot sîmbăta trecută, lucrători ai Inspectoratului Judeţean al Politiei de Frontieră Maramureş au oprit în trafic, pe DN 18, pe raza municipiului Sighetu Marmaţiei, o Dacia 1310, înmatriculată în Cluj. Maşina era condusă de C. Gratina de 23 ani, din Sat Şugatag. La controlul efectuat de către poliţiştii de frontieră asupra autoturismului, s-au găsit în bagajele personale ale şoferului 20 cartuşe cu ţigări de provenienţă ucraineană, fără documente justificative. Maramureşeanul a declarat că a cumpărat ţigările de la persoane necunoscute de pe raza localităţii Sighetu Marmaţiei, pentru consum propriu. Bărbatul a fost sancţionat contravenţional, conform Legii 12/1990, cu amendă în valoare de 1.500 lei. Cantitatea de ţigări în valoare de 900 lei a fost ridicată în vederea confiscării şi depusă la camera de corpuri delicte a IJPF Maramures.

Alte amenzi în valoare de 3000 lei

În zilele de 2 şi 3 februarie 2008, lucrătorii Poliţiei de Frontieră Maramureş au mai aplicat un număr de 6 contravenţii în valoare de 30 milioane lei vechi. Amenzile au fost aplicate la Legea 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, H.G. 427/2004 privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora, precum şi la O.U.G. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Articol preluat de pe http://www.graiul.ro/?p=5473

Pentru mai multe articole interesante despre/din Maramureş accesaţi site-ul Graiului Maramureşului www.graiul.ro

PS:
 Mulţumiri deosebite domnului Florentin NĂSUI_care,prin articolele sale, scoate la lumină Maramureşul.