joi, 25 iunie 2009

Precizări MAE referitoare la Acordul privind micul trafic la frontieră cu Ucraina


Negocierile între România şi Ucraina referitoare la încheierea „Acordului între Guvernului României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră” sunt în derulare, în acest moment România aşteptând răspunsul Ucrainei cu privire la elementele rămase în suspensie.

Chestiunile care trebuie clarificate se referă la capacitatea de procesare a cererilor, precum şi durata şederii pe baza permisului de mic trafic.

În privinţa capacităţii de procesare a cererilor, România aşteaptă un răspuns din partea Ucrainei la solicitarea de deschidere a unui Consulat general la Ujgorod şi a unei agenţii consulare la Solotvino, fără de care nu este posibilă implementarea Acordului.

Potrivit estimărilor părţii ucrainene, beneficiarii prevederilor Acordului privind micul trafic de frontieră ar fi aproximativ 1,5 milioane de persoane. Partea română apreciază că fără existenţa acestor oficii consulare ale României, care să elibereze aceste permise de mic trafic, Acordul nu va putea fi aplicat.

În ceea ce priveşte durata şederii în baza permiselor de mic trafic, partea română a făcut apel în cadrul negocierilor la o abordare flexibilă, în sensul acceptării de către Ucraina a reglementărilor Uniunii Europene, care prevăd posibilitatea unui drept de şedere neîntreruptă de până la 90 zile fără alte limitări.

Ministerul Afacerilor Externe al României precizează din nou, că propunerile părţii române sunt conforme cu normele UE în vigoare şi nu aşa cum Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei le-a prezentat public.

România aşteaptă ca partea ucraineană să manifeste disponibilitatea necesară pentru soluţionarea rapidă a celor două aspecte, cu atât mai mult cu cât este în interesul ambelor ţări să ofere posibilităţi cât mai largi de contacte inter-umane pentru cetăţenii statelor noastre din zona frontierei comune.

Sursa: site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei

ZIUA: Romanii din Ucraina s-au plans la Basescu de "politica de deznationalizare" la care sunt supusi

Presedintele Traian Basescu a afirmat, miercuri, ca situatia comunitatii de romani din Ucraina s-a depreciat in ultima perioada, transmite Agerpres. "Speram ca si in discutiile din perioada urmatoare cu Kievul vom reusi sa amelioram situatia care, trebuie sa recunosc, s-a depreciat in ultima perioada", a declarat seful statului, in cadrul unei intalniri avute la Palatul Cotroceni cu o delegatie a asociatiilor romanesti din Ucraina.

"Nu imi dau seama care este motivul exact al incercarii de asimilare a minoritatii romanesti din Ucraina. Noi, spre exemplu, suntem extrem de multumiti sa pastram valorile culturale ale minoritatilor si, daca priviti in legislatia noastra, puteti vedea cata libertate au minoritatile in a-si pastra limba, cultura, obiceiurile, pentru ca astea sunt lucruri care adauga valoare unei natiuni si nicidecum sa impiedice negativ cursul lucrurilor", a adaugat Basescu.

Seful statului a adaugat ca Romania va face eforturi pentru ameliorarea acestei situatii, dar ca este vorba de un set de valori diferite. "Oricat ne-ar fi noua de greu, acum, in perioada de criza economica, suntem convinsi ca va este mult mai greu dumneavoastra si de asta am vrut sa avem aceasta intalnire, macar sa va incurajez ca nu sunteti abandonati si ca toate gandurile noastre se indreapta catre romanii din afara granitelor. Incercam sa facem tot ceea ce se poate, numai ca setul de valori este diferit, valorile noastre sunt valori specifice UE, in care minoritatile au dreptul sa mentina cultura, limba, sa isi pastreze traditiile", a subliniat presedintele.

La inceputul intalnirii, unul dintre reprezentantii asociatiilor romanesti din Ucraina a sintetizat principalele probleme cu care se confrunta comunitatea din care face parte.

El a precizat ca stabilirea unor relatii amicale la inceputul mandatului, intre presedintele Traian Basescu si omologul sau ucrainean, Viktor Iuscenko, a constituit motiv de bucurie si o sursa de sperante, dar a mentionat ca situatia s-a inrautatit.

"Speram foarte mult si in faptul ca acea Comisie Basescu - Iuscenko va fi mai activa si, la inceput, au fost intr-adevar multe lucruri promitatoare. De o bucata de vreme insa relatiile si situatia comunitatii romanesti, cu parere de rau, se inrautateste. (...) Partea ucraineana, dupa parerea noastra, nu isi indeplineste promisiunile pe care si le-a asumat prin Tratatul de buna vecinatate si prietenie incheiat in 1997. (...) Acel articol 13 nu este respectat si venirea noastra incoace, la dumneavoastra, si intalnirile pe care le-am avut sunt pentru ca intr-o anumita masura sa intensifice politica Romaniei in directia apararii si promovarii drepturilor minoritatilor romanesti din afara tarii, inclusiv din Ucraina', a afirmat el.

De asemenea, reprezentantul comunitatii romanesti din Ucraina a mentionat ca romanii participanti la intalnire reprezinta zone distincte din Ucraina, fiecare avand probleme specifice, dar si dificultati comune rezultate in urma unei "politici de deznationalizare".

"Avem cu totii aceleasi probleme comune, care sunt rezultate in urma politicii de deznationalizare pe care o promoveaza statul ucrainean si de asimilare a minoritatilor nationale, in special in domeniul invatamantului, restrangerea drepturilor noastre in domeniul invatamantului. Numarul de scoli cu predare a obiectului Limba romana scade de la un an la altul. De asemenea, apar greutati in relatiile noastre cu patria istorica, vize, expulzari si alte lucruri", a precizat reprezentantul romanilor din Ucraina.

Reducerea invatamantului romanesc din Ucraina

Incepand din luna septembrie a acestui an va continua reducerea numarului de ore cu studiere in limba romana din scolile din Ucraina. Romanii din Bucovina de nord au avertizat inca de anul trecut asupra pericolului de deznationalizare din Ordinul 461 din 26 mai 2008 al Ministerului Invatamantului de la Kiev. Conform acestui ordin, din septembrie 2009 urmeaza ca istoria si geografia pentru clasa a VI a sa fie predate in limba ucraineana. Anul viitor aceeasi masura va fi impusa clasei a VII a. Incepand din acest an, profesorii din scolile romanesti din Ucraina vor fi obligati sa obtina specializarea in limba si literatura ucraineana.

In cursul zilei de marti, ministrul roman de Externe Cristian Diaconescu a avut o intalnire cu reprezentanti ai minoritatii romanesti din Ucraina, la care a participat si secretarul de stat Eugen Tomac. Diaconescu subliniat disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a identifica si promova masuri concrete care sa vina in intampinarea solicitarilor legitime ale minoritatii romanesti din Ucraina, in concordanta cu prevederile acordurilor bilaterale in vigoare. Vizita reprezentantilor romanilor din Ucraina face parte din programul de consultari directe, initiat de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.

Sursa: www.Ziua.net
Foto: MEDIAFAX

miercuri, 24 iunie 2009

Lansarea programului de tabere pentru tinerii de origine română din străinătate - ARC


Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe va lansa joi, 25 iunie 2009, ora 11.00, la Farul Vechi din Sulina, programul de tabere pentru tinerii de origine română din comunităţile româneşti de peste hotare, denumit generic ARC. Din partea Ministerului Afacerilor Externe va participa secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

În cadrul programului ARC, în această vară, peste 2.000 de tineri de origine română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Croaţia, Grecia, Austria, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană, elevi, studenţi sau membri ai organizaţiilor româneşti din aceste ţări, se vor bucura de o vacanţă de şapte zile în România. Programul ARC se desfăşoară în cinci serii, în centrele de agrement pentru tineret din Sulina, Poiana Pinului, Eforie Sud şi 2 Mai.

În tabăra de la Sulina vor fi găzduiţi timp de o săptămână 150 de elevi şi profesori ai şcolilor româneşti din Dubăsari, Râbniţa, Tighina şi Tiraspol, localităţi din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Programul de tabere ARC este o iniţiativă a Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, derulată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României.

În luna august, la Eforie Sud, finalul programului ARC va fi marcat prin organizarea celei de-a IV-a ediţii a Şcolii de Vară “Comunităţi româneşti şi identitate europeană” la care vor participa 500 de tineri etnici români din comunităţile româneşti din vecinătate, Uniunea Europeană şi Orientul Mijlociu.

Sursa: site-ul Ministerului Afacerilor Externe

marți, 23 iunie 2009

Întrevederea ministrului Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, cu o delegaţie a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina


Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a avut miercuri, 23 iunie, o întrevedere cu o delegaţie a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina invitaţi la Bucureşti pentru o serie de consultări cu autorităţile române.

Pe parcursul întrevederii, liderii organizaţiilor româneşti din Ucraina au prezentat situaţia minorităţii româneşti din această ţară şi dificultăţile pe care aceasta le întâmpină în ceea ce priveşte prezervarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase. O atenţie deosebită a fost acordată păstrării legăturilor cu România după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.

Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a subliniat disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a identifica şi promova măsuri concrete care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale minorităţii româneşti din Ucraina, în concordanţă cu prevederile acordurilor bilaterale în vigoare. De asemenea, ministrul Afacerilor Externe a precizat că diplomaţia românească depune toate eforturile pentru ca relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul comunităţii româneşti.

La întrevedere au participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Natalia Intotero, secretar de stat pentru relaţii interinstituţionale, precum şi alţi oficiali ai MAE.


Informaţii suplimentare

Vizita delegaţiei reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina face parte din programul de consultări directe între reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti de peste hotare şi autorităţile române, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.

Sursa: site-ul Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei

Vizita în România a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina


O delegaţie a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina efectuează, în perioada 23 – 24 iunie 2009, o vizită în România, la invitaţia secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Liderii organizaţiilor româneşti din Ucraina vor avea o serie de întâlniri şi discuţii de lucru cu reprezentanţii instituţiilor statului român, în special cele cu atribuţii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, printre care se numără: Administraţia Prezidenţială, Senatul României, Camera Deputaţilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Institutul Cultural Român şi Patriarhia Română.

Totodată, vor fi evaluate modalităţile prin care autorităţile române pot veni în sprijinul iniţiativelor care vizează realizarea de proiecte şi programe cu scopul păstrării şi afirmării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor din Ucraina.

Informaţii suplimentare

Vizita face parte din programul de consultări directe între reprezentanţi ai organizaţiilor româneşti de peste hotare şi autorităţile române, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, în scopul identificării unor soluţii adecvate la problemele specifice fiecărei comunităţi româneşti.

Sursa: site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României

miercuri, 17 iunie 2009

Experimente nucleare lângă Sighet


Semne de întrebare, mister şi groază la doar câţiva kilometri de "capitala" Maramureşului istoric, Sighetu Marmaţiei, în micul orăşel ucrainean Solotvino. Minele de sare care au făcut cunoscută această localitate în vremea Imperiului Austro-Ungar au dat naştere, în prezent, unor speculaţii din cele mai "pestriţe". Cât este poveste şi cât adevăr rămâne o enigmă.

Cert este că oamenilor le este teamă să vorbească, iar cei care s-au lăsat - cu greu - convinşi să spună ceva au pomenit de "arme secrete", "combustibili ascunşi", "afaceri necurate", "radiaţii", "poluare" şi "pericol de surpare".

Solotvino este un mic oraş situat la frontiera dintre România şi Ucraina, legat de municipiul Sighetu Marmaţiei prin podul istoric de peste Tisa. Aşezarea a cunoscut o dezvoltare deosebită, datorită salbei de mine de sare, principala activitate economică a orăşelului fiind, de altfel, exploatarea şi comercializarea sării. În perioada Imperiului Austro-Ungar, sarea extrasă din minele de la Solotvino, împreună cu cea de la Ocna-Şugatag şi Coştiui, acoperea necesarul întregii împărăţii. Pe vremea Uniunii Sovietice, exploatarea sării a continuat. În prezent, însă, este oprită din cauza situaţiei economice dificile prin care trece Ucraina.

Deşeuri radioactive

Datorită configuraţiei şi amplasării acestor galerii, ele au căpătat, se pare, o altă destinaţie. Despre ce este vorba exact nu se ştie. Asupra activităţilor desfăşurate acolo planează o undă de mister. Locuitorii din Solotvino se feresc a vorbi despre acest aspect. Teama acumulată din perioada Uniunii Sovietice persistă. Multă vreme au circulat zvonuri că aici s-ar fi depozitat deşeuri radioactive încă din anii ’60.

Arme secrete şi combustibili furaţi

După îndelungi încercări, am reuşit să stăm de vorbă cu câţiva localnici care, după ce s-au asigurat că nu sunt înregistraţi, au acceptat să vorbească despre aceste mine de sare.
"Încă din cel de-al Doilea Război Mondial, armata germană o adus şi depozitat în galeriile de mină elemente şi componente ale armelor secrete V1, V2, aici existând şi un sediu al Abwehr-ului, serviciul secret al armatei germane", povesteşte unul dintre localnici.

"În perioada sovietică, la mine au fost depozitate cantităţi mari de combustibil. În urma infiltraţiilor apelor pluviale şi a inundării galeriilor, au început să se scurgă reziduuri de carburanţi, în special motorină. La un moment dat, continuând fenomenul de erodare, apele pluviale au dus reziduurile în apa râului Tisa, poluând-o. Aceste reziduuri au ieşit şi la suprafaţa lacurilor sărate din Solotvino, de unde nişte oameni descurcăreţi le-au colectat şi le-au vândut pe post de motorină", vine un alt localnic cu o variantă.

Laborator subteran de cercetări nucleare

O confirmare a faptului că în adâncurile minelor din Solotvino se întâmplă ceva deosebit vine şi din partea Ucrainei, care face cunoscut faptul că, într-adevăr, la Solotvino există un laborator subteran aparţinând Institutului de Cercetări Nucleare din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei. Acest laborator a fost construit încă din anul 1984. E situat la o adâncime de 430 m sub pământ (146 m faţă de nivelul mării). Are în componenţă o sală mare, la care se adaugă câteva săli de mici dimensiuni, însumând o suprafaţă de 1.000 mp.

Sare contaminată

Temperatura naturală în incintă este de 22-24°C. Laboratorul este echipat cu surse independente de energie. La adâcimea de 430 m, radiaţiile sunt mai reduse. Există o uşoară contaminare cu radiaţii a sării, însă este de 10-100 de ori mai mică decât în alte laboratoare subterane. Astfel, se creează condiţii excelente pentru experimentele derulate în cadrul cercetării proceselor nucleare rare, accentul fiind pus pe studiul leptonilor, o clasă de particule elementare din care fac parte mionii, electronii, neutrinii şi antiparticulele lor.

Pericol de surpare

Întrebaţi dacă au cunoştinţe despre testele nucleare ce se fac sub orăşelul lor, oamenii au pălit. N-au spus nici că ştiu, nici că nu ştiu, ci s-au uitat iscoditor la noi şi, cu un "nu mă bag", au încheiat discuţiile. Au acceptat, totuşi, că zona fostelor mine de sare e periculoasă.
În prezent, la Solotvino, activitatea de exploatare a sării este oprită. Fenomenul de erodare continuă şi riscul surpării galeriilor este o realitate. Adâncurile acestor mine continuă să păstreze încă multe mistere care, poate, odată şi odată, vor fi scoase la lumină.

Sursa: Glasul Maramuresului

miercuri, 10 iunie 2009

„Dacia libera” de peste Tisa, sub cizma abuzurilor

satul Apşa de Mijloc

„Maramuresul mic” este strivit sub cizma Kievului. De la invatamantul cu predare in limba materna, la dreptul la presa sau actiuni culturale cu caracter national, drepturile romanilor din dreapta Tisei sunt incalcate. Mai mult, autoritatile romane adopta pozitia strutului si se fac ca nu vad situatia grava a acestei comunitati romanesti si rar misca un deget pentru a-i ajuta.



Daca ajungi sa treci Podul peste Tisa si ai rabdare sa asculti discutiile granicerilor ucraineni cu lumea pestrita cu pretentii de „businessman”, ramai mirat. Granicerii blonzi, care te privesc scrutator de sub caschetele albastre, „rup” cateva vorbe pe romaneste. Iar de cum treci pe ulitele pline de gropi, descoperi o „mica Romanie”. Una care ne-a dat certificatul de europeni pe la 1887. „Maramuresul mic” sau „Maramuresul din dreapta Tisei” e o zona ciudata. O zona profund romaneasca, si care aduce a Romania anilor `90, o „tara a contrabandei cu tigari” in care putina lume fumeaza, o zona situata la 2 pasi de Romania, dar prea des uitata de autoritati, o zona care reprezinta inima geografica a Europei, dar care e departe de standardele europene. Mai ales in privinta respectarii drepturilor minoritatilor.

In ciuda vrafurilor de tratate bilaterale incheiate sau a drepturilor garantate de Constitutie ori de documentele europene, comunitatea romaneasca din dreapta Tisei e „impinsa” catre ucrainizare. Iar vizita la dacii liberi de dincolo de Tisa, facuta impreuna cu viceprimarul municipiului Sighetu Marmatiei, Ovidiu Nemes, si purtatorul de cuvant al Primariei Sighet, Spiridon Pralea, ne-a demonstrat ca ritmul „ucrainizarii” e rapid si sustinut. Romanii din Ucraina nu pot candida din partea unor organizatii proprii, pentru ca partidele pe criterii etnice sunt interzise; invatamantul cu predare in limba romana este in pericol de luni bune; publicatiile romanesti, manifestarile culturale si asociatiile nu beneficiaza de sprijin din partea autoritatilor romanesti.

Cele doua publicatii importante din Transcarpatia, „Apsa” si „Maramuresenii”, sunt aproape de „moarte clinica” din cauza lipsei de fonduri. Publicatia „Maramuresenii”, condusa de Ion Huzau, ar trebui sa fie sustinuta de trei administratii raionale. Insa, din 2001, banii vin cu taraita sau nu vin deloc. Si, culmea, din cauza ca cele trei administratii nu-si respecta angajamentele, tot Huzau are de suferit. Neprimind bani, evident, redactorul sef nu a putut plati nici darile catre stat. Asa, a acumulat restante de vreo 22.000 de RON si s-a trezit cu conturile blocate: „E de moarte. Am primit un salariu anul asta. E o dualitate politica. Restantele sunt acum de vreo 42.000, vreo 22.000 de RON. Trei conturi am si toate sunt blocate. Cum deschid cont, ei automat le blocheaza. Si atunci, nu pot sa fac reclama, pentru ca banii dispar, nu-s ai mei. Nu pot sa fac abonamente, pentru ca banii dispar. Mai bine dau ziarele gratis si stiu ca tot acolo e. 600 de ziare le impart pe unde, cum pot. Anul acesta, am scos 9 numere”. Singura solutie care ar putea salva ziarul este un ajutor din Romania. Huzau spune ca: „Acum, lucrez asupra unei organizatii care se va numi exact ca ziarul, cu contul si cu toate cele. Si atunci, pe contul acela, sa fie posibil sa ne dea cineva bani”. Cealalta publicatie, „Apsa”, are norocul de a fi particulara. Directorul publicatiei, Ion Botos, spune ca n-are probleme cu datoriile, dar are probleme cu finantarea ziarului. Pana acum, in ciuda cererilor de finantare trimise, n-a primit niciun leu din partea autoritatilor romane. Acum, exista insa o sansa: Universitatea Vasile Goldis s-a aratat dispusa sa finanteze ziarul.

Dupa cele doua ordine ale Ministerului Invatamantului de anul trecut, care condamnau, practic, la desfiintare treptata invatamantul in limba materna, a mai fost promovat, „pe sub masa”, un act normativ care urmeaza aceeasi linie a ucrainizarii si care prevede ca examenele obligatorii sa se dea obligatoriu din istoria Ucrainei si in limba ucraineana. Ion Huzau confirma ca: „Ucrainizarea e sigura si treptata. Trebuie urgent de schimbat ceva”. Multi dintre romanii din dreapta Tisei, chiar si primarul de Slatina, Gheorghe Uhali, ar fi vrut sa-si dea copiii la scoala in Romania. Dar podul era inchis. Acum, chiar daca exista cale de acces, a ramas problema diplomelor. Surprinzator, diplomele din Romania nu sunt recunoscute in Ucraina, asa ca elevii sunt nevoiti sa dea acolo alte examene, care ii descurajeaza sa invete in tara noastra. Rodica Camerzan, directorul scolii din Topcina, spune ca scolile romanesti au avut probleme si cu manualele: „Era problema cu manualele, pentru ca, dupa programa veche, acestea nu se mai reeditau. Manualele pe care le-am avut s-au deteriorat, fiind folosite mai multi ani. Acum, e ultimul an care termina dupa programa veche si in rest, se va studia dupa programa noua, iar aceste manuale le avem”. Pare-se insa ca invatamantul cu predare in limba romana are carente grave si la capitolul calitate. Rodica Camerzan recunoaste ca putini copii isi continua studiile: „Studenti nu prea avem. Anul trecut, s-au dus la Hust, la Monada, trei si s-au mai dus la scolile de gradul I, la sectia de gimnaziu din Bostina si s-au mai dus la scoala serala de la Gluboti. Nu prea continua studiile elevii. Practic, aici e scoala pana in clasa a IX-a. Este invatamantul obligatoriu. Cu politica asta a Ministerului Educatiei, cu ordinele alea? Am avut si noi adunare in colectiv, s-a discutat si multi nu-s de acord. Sunt si care aproba. Practic, copilul degeaba face invatamantul in romana, daca nu stie ucraineana. Ucraineana e obligatorie la orice facultate, pentru ca daca te inscrii, trebuie sa dai examenele in aceasta limba”.

Ion Botos, deputat in Consiliul Regional si presedinte al Asociatiei Dacia, confirma ca testarea in limba ucraineana creeaza probleme foarte mari elevilor care urmeaza o scoala cu predare in limba romana: „Daca nu trece testarea, nu merge mai departe. Si toata testarea este in ucraineana”. Cum ar veni, invatamantul cu predare in limba romana exista, e liber, dar e aproape inutil.

O alta problema a invatamantului este lipsa de cadre didactice. Directorul scolii din Topcina spune ca: „Anul trecut, am avut 4 doritori la Scoala Pedagogica Mucacevo. La noi, problema este cu cadrele didactice, mai ales la clasele mici. Avem 3 invatatoare care-s pensionate de 4 – 5 ani. Sunt trecute de 60 de ani si lucreaza in continuare, ca nu avem cadre. Anul trecut, s-au gasit 4 doritori sa intre la Scoala Pedagogica. Pentru asta, s-au dat niste indreptare (metodologie, n. red.), dar indreptare ce au venit pe toata regiunea, cu ucrainenii impreuna. Ungurii au grupa lor, grupa maghiara. Ei primeau lamuririle in maghiara. Romanii, cand a fost sa depuna actele, cand au fost la despartitura de invatamant la regiune acolo, in scoala, s-au adresat sa li se dea o subgrupa sau macar sa fie primiti in grupa de ucraineni fara concurs, pentru ca toti au fost eminenti. Puteau face asa ceva. Dar rectorul a refuzat, spunand ca noi furam de la ucraineni 4 locuri. Dar 4 locuri sunt multe pentru romani?”. Viitorii invatatori nu pot fi scoliti nici la Sighetu Marmatiei, pentru ca trebuie sa invete si limba ucraineana. In schimb, alte minoritati, cum sunt maghiarii din Transcarpatia, beneficiaza nu doar de locuri speciale in scoli, ci si de un Institut la Ujgorod si sprijin consistent din partea Ungariei.

Pe langa drepturile incalcate si actele normative abuzive, mai nou, romanii sunt „loviti” si de declaratii politice. Dupa decizia curtii de la Haga, prin presa nationalista din Ucraina au inceput sa apara articole mincinoase, care falsifica istoria si care numesc Romania „noua hiena a Europei”, insinuand ca tara noastra ar planui niste rapturi teritoriale. Dupa aceeasi sentinta, au inceput sa apara probleme diplomatice.

Initial, vizita presedintelui Basescu in Ucraina a fost amanata fara explicatii, apoi doi diplomati romani au fost expulzati. Ion Huzau spune ca a cerut motivele oficiale ale amanarii vizitei, dar: „Partea romana spune ca de vina in stagnarea acestor posibile rezolvari e Kievul, Kievul spune ca Bucurestiul. N-ai de unde sa stii cine e de vina”.


Protocol administrativ
In Ucraina, situatia administratiei publice locale este extrem de incalcita. Primariile nu primesc decat fonduri pentru salarii si cheltuieli curente, nici vorba de investitii sau proiecte. Din aceasta cauza, constructia noului sediu al Primariei Topcina stagneaza din 1993. Asa ca singura solutie pentru dezvoltarea localitatii par proiectele transfrontaliere. Primarul de Topcina, Mihai Dan, i-a explicat situatia viceprimarului de Sighetu Marmatiei, primul ales din Romania care a vizitat aceasta comuna. Iar viceprimarul Ovidiu Nemes a promis ca va incerca sa faciliteze o infratire intre Topcina si o comuna maramureseana.


Valea verde a celor 100 de milioane de lei vechi

Recent, in Slatina a avut loc Festivalul regional al creatiei populare romanesti. Desi autoritatile judetene s-au inghesuit sa arate cat le pasa, brusc, de romanii din dreapta Tisei, si chiar au contribuit cu 100 de milioane de lei vechi la manifestare, printr-o asociatie (Valea Verde) din Sighetu Marmatiei, manifestarea a fost catalogata de cei prezenti drept „o inscenare”. Adica, festivalul numai romanesc nu a fost: primarii localitatilor romanesti si presedintii organizatiilor nu au fost bagati in seama si nici invitati pe scena.

Sursa: Gazeta de Maramureş
www.gazetademaramures.ro

Lansare de carte la Baia Mare




Am primit, miercuri, o invitatie la 2 lansari de carte_care, dupa parerea mea, par a fi destul de interesante. Evenimentul va avea loc la Bibiloteca Judeteana Petre Dulfu, Baia Bare. Deci, baimareni sau cei care aveti drum pe-acolo, sa fiti prezenti la lansare. Redau mai jos mesajul care anunta evenimentul pe http://chinezu.eu/2009/06/10/baia-mare-here-i-come/

"Deci da, vineri 12 iunie, de la orele 12.00 fix, executăm o dublă mare lansare de carte în Baia Mare, la Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu. Este vorba de nişte “Indicii anatomice”, lucrare migălos realizată de cea care degrabă scrie în mare grabă, pe numele ei de civilie Oana Stoica Mujea, şi de “Blestemul manuscrisului”, exprimat de cel mai spion editor dintre toti editorii spioni, pe numele de mirean Bogdan Hrib. Evident, editura vinovată se intitulează Tritonic.

Şi dacă sorţii nu ne vor fi potrivnici, voi ajunge şi la Satu Mare, unde Crina bagă cărbuni culturali de zor…

Deci ne auzim când ne vedem! Vineri, 12 iunie, ora 12.00, Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu, Baia Mare".