luni, 30 noiembrie 2009

Ziua Românilor de Pretutindeni

NAŢIUNII ROMÂNE, COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI
Dragi români din lumea-ntreagă
,

Am onoarea să vă adresez, din partea comunităţii româneşti din Basarabia Istorică, sincere felicitări de Sfântul Andrei - creştinătorul românilor, dată aleasă, şi sărbătorită pentru a treia oară drept Zi a Românilor de Pretutindeni. Cu acest prilej, cele mai bune gânduri şi aspiraţii ale românilor din Sudul Basarabiei se îndreaptă spre Alba Iulia, Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi, pretutindeni unde românitatea este la ea acasă, sau în lumea largă, reprezentată de românii din diasporă.

Sperăm să ne bucurăm vreodată împreună de victoria adevărului şi a idealurilor române şi aici, în Sudul Basarabiei, unde sunt la ele acasă. În acest sens, vom contribui indispensabil la renaşterea valorilor naţional-culturale române în această „zonă defavorizată" a spiritualităţii româneşti, prin realizarea proiectelor proprii, dar şi prin sprijinirea oricăror altor iniţiative din exterior, benefice dezvoltării în primul rând a culturii şi învăţământului în limba română din regiunea Odesa. Adresăm invitaţia de parteneriat tuturor celor interesaţi de realizare a proiectelor cultural-educaţionale pentru comunitatea românească din Sudul Basarabiei, români din toată lumea fiind oricând bineveniţi la manifestările româneşti din străvechiul Bugeac. Drept prilej pentru asemenea întâlniri pot servi oricare din manifestările planificate de asociaţiile româneşti în această regiune în 2010, an în care vom aniversa 525 de ani de la bătălia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Catlabuga (16 Noiembrie 1485) şi an în care, în primul rând, sperăm să inaugurăm, la Ismail, un Centru Cultural Român, în spijinul comunităţii românofone din stânga Deltei dunărene. Vom reveni cu anunţuri şi amănunte pentru fiecare dintre acţiunile planificate.

Adresăm, de asemenea, mulţumiri autorităţilor României, precum şi celor ale Republicii Moldova, pentru contribuţiile fiecăruia din cele două state româneşti, venite în sprijinul comunităţii române din Ucraina. Deşi adesea politizată în exces, relaţia firească a populaţiei românofone din Ucraina cu România şi Republica Moldova rămâne mai ales pentru noi, românii din Sudul Basarabiei, una imperios de necesară, iar o posibilă colaborare a autorităţilor de resort a celor două state, în vederea susţinerii românilor (inclusiv a „moldovenilor") din Ucraina, în vederea valorificării drepturilor lor fundamentale, ar pune capăt numeroaselor discuţii de apartenenţă naţională, care în prezent nu duc la nimic altceva decât la o veritabilă dezbinare în sânul neamului românesc din această ţară. Cele 80 de mii de români din Basarabia Istorică (mai) sunt (încă!) în aşteptarea unui suport palpabil de la Chişinău şi Bucureşti, iar acest sprijin trebuie să fie unul comun.

În ajunul Zilei Naţionale a României adresăm tuturor românilor gânduri bune, realizări măreţe, sănătate şi bunăvoinţă în dăinuirea neamului românesc de pretutindeni!


Anatol Popescu, Presedinte al Asociatiei "Basarabia"

30 noiembrie, Erdek-Burnu, Utkonosovka , Ucraina

Sursa: www.rgnpress.ro - Agentia de Presa a Romanilor de Pretutindeni

OSB Bucuresti va marca cu mult fast implinirea a 91 de ani de la Marea Unire


De Ziua Nationala a tuturor romanilor, OSB Bucuresti va organiza una dintre cele mai fastuase actiuni ale sale: Congresul Tinerilor Romani de Pretutindeni “Basarabeni pentru Romania”. 180 de tineri din 6 tari (R, Moldova, Albania, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia) se vor reuni la Alba Iulia pentru a marca implinirea a 91 de ani de la Marea Unire, expresia vie a unui vis implinit. In afara de participarea la evenimentele traditionale din inima Albei si excursii la Sibiu si Paltinis, acestia se vor intalni cu pesonalitati marcante din Romania pentru a dezbate impreuna cele mai arzatoare probleme ale romanilor din jurul granitelor.

OSB Bucuresti isi doreste astfel sa-i rasplateasca pe cei care pastreaza in suflet sentimentele romanesti, chiar daca asta inseamna o lupta continua si deloc usoara!

Autor: Tatiana Istrate, OSB Bucuresti
Sursa: www.basarabeni.ro
Foto: www.rompress.eu

luni, 23 noiembrie 2009

De Ziua României, trecem Tisa


Cu plecăciune şi respect faţă de făuritorii Marii Uniri, românii de peste Tisa vă invită să fiţi alături de ei la sărbătorirea ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI, pe 29 noiembrie 2009, în incinta primăriei Slatina, la ora 14:00.

ÎN PROGRAM:
1.Partea solemnă
2.Dezvelirea busturilor lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Eminescu
3.Omul anului 2009
4.Concert susţinut de ansanblurile "Florile Tisei" (Slatina) şi "Florile Izei" (Romania).

Cine sunt românii din Maramureşul din dreapta Tisei

Au sosit direct din Maramureşul istoric, via Muzeul Ţăranului Român, în fotografiile realizate de Gheorghe Marina. Este vorba despre prima expoziţie din ciclul "Românii din vecinătatea imediată", adică români în afara graniţelor istorice. În deschidere sunt prezenţi românii din Maramureşul din dreapta Tisei. Vor urma cei din Bucovina, din Herţa, din Valea Timocului, Voievodina sau Transnistria.

Fac sarmale mici cât nişte bijuterii, cărora le spun hăluşte, şi spun cu mândrie că sunt moroşeni. Teritoriul din Maramureşul din dreapta Tisei nu s-a aflat însă niciodată în graniţele României. Sunt nouă orase şi sate în care trăiesc aproape 33.000 de români.

Ţara Maramureşului este atestată documentar pentru prima dată la 1199, când voievozii acestui ţinut respectau cutumele vechiului drept românesc. Teritoriul, care reprezintă nucleul Maramureşului voievodal, a fâcut parte din Imperiul Austro-Ungar, fosta Cehoslovacie şi Ungaria. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Maramureşul din dreapta Tisei a intrat în componenţa Ucrainei.

Din Maramureşul din dreapta Tisei au plecat Dragoş Descălecătorul şi voievodul Bogdan, întemeietorul Moldovei. Aici Sas, fiul lui Dragoş, a zidit Mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail, care a fost mult timp centrul cultural şi spiritual al creştinismului românesc. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia au venit doi reprezentanţi din Maramureşul din dreapta Tisei. Unirea s-a făcut însă doar până la Tisa.

Sursa: www.TVR.ro
Aici gasiti si video http://www.tvr.ro/articol.php?id=71843&c=99

marți, 17 noiembrie 2009

Cum s-a încercat ruperea Maramureşului istoric de România


Administraţia militară sovietică era exercitată în teritoriu ardelean, după 25 octombrie 1944, prin intermediul Comitetului Executiv pentru Nordul Ardealului al FND (Frontul Naţional Democrat), constituit din reprezentanţii FND din cele 11 judeţe ale regiunii. Preşedinte a fost ales Teofil Vescan, iar co preşedinte Jordáky Lajos; ponderea locală cea mai mare o aveau maghiarii. Comandamentul sovietic exercita coordonarea şi decizia politică, asigurând şi protecţia organelor administrative civile ale FND În decembrie 1944 se preciza într-un buletin contrainformativ că „în Ardeal toate organele administrative şi poliţieneşti sunt de origine maghiară sau semită, nu români”. La 28 decembrie 1944 se constituie Consiliul FND pentru partea de nord a Transilvaniei. Între 12 14 februarie 1945 s-a ţinut la Cluj Conferinţa Consiliilor FND din judeţele părţii de nord a Transilvaniei, la care au participat prefecţii şi subprefecţii din cele 11 judeţe, care adoptă Programul de guvernare al FND.

Din cauza opoziţiei sovietice exercitate de mareşalul Rodion Malinovski, preşedintele Comisiei Aliate de Control pentru România, „comisariatul nu a putut să se instaleze la sediul proiectat, la Cluj, şi a vegetat chinuit, la Bucureşti, în continua nădejde a posibilităţii unei activităţi pe teren, efective” – cum mărturiseşte Dr. Ionel Pop, şeful Comisariatului pentru administrarea Transilvaniei eliberate, înfiinţat conform Legii nr. 487/10 octombrie 1944. Mai mult, autorităţile politice române sunt silite să recunoască, prin Decretul Regal din 24 octombrie 1944, că teritoriul Transilvaniei eliberate intră în „măsura recuririi”, sub autoritatea Comandamentului general al etapelor, adică introducerea administraţiei militare sovietice. Astfel, toţi prefecţii şi primarii numiţi de Guvernul Român sunt înlăturaţi şi puşi în locul lor prefecţi şi primari de orientare comunistă. Administraţia militară sovietică s a exercitat din 24 octombrie 1944 până la 13 martie 1945, prin intermediul Comitetului Central Consultativ al FND, de orientare comunistă. Autorităţile române au început să fie înlăturate de către comunişti, în ciuda legislaţiei româneşti.


Practic conducerea Transilvaniei de Nord a trecut în mâinile maghiarilor, organele administrative fiind încadrate cu unguri din „gărzile patriotice”, mulţi rămaşi de la fosta administraţie. Prezenţe administrative româneşti (ale celei centrale neevacuate sau locale) trebuie înţelese doar ca şi excepţii temporare. Multe mărturii contemporane atestă faptul că, în manifestările naţionaliste, noul regim local FND-ist era asemănător celui horthyst: limba maghiară redevine limba oficială, manifestările naţionale româneşti sunt interzise, circulaţia monedei româneşti, Leul, este oprită, singura monedă permisă este Pengö ul. Este înfiinţată în toate localităţile Poliţia populară maghiară. După 13 noiembrie 1944 nu mai exista nici o autoritate (jandarmerie, poliţie, armată) românească! Membrii Uniunii Populare Maghiare s au înscris în Partidul Comunist pentru a atrage simpatia sovieticilor, în vederea obţinerii unui statut al Transilvaniei de Nord – autonom sau ca parte a Ungariei comuniste.“

Practic, prezenţa în Transilvania a sovieticilor (exclusiv militari) se limita la comandamentele militare din principalele localităţi şi din gări (unde se găseau şi mulţi care cunoşteau limba româna, probabil basarabeni); administraţia locală FND istă, maghiară în fapt, parţial rămasă din regimul horthyst, parţial sosită cu scop precis din Ungaria.

Românii, repliaţi în rezistenţa naţională în faţa unei ciudate coaliţii între comuniştii ruşi şi foştii hortyşti „convertiţi sub flamurile FND ului”. Ocazional şi temporar, românii au avut şi zone de auto administrare (Maramureş, Năsăud, Bistriţa), toate aparent limitate la luna ianuarie 1945. Puterea centrală de la Bucureşti a administrat şase judeţe (prin Prefecturi şi Jandarmerie) şi câteva instituţii (CFR, Poşta,…) pentru perioade cuprinse între câteva zile şi ceva peste o lună, persistenţa unor entităţi administrative româneşti (poştale) după 13 noiembrie 1944 fiind excepţională, dar documentată.

Au existat şi excepţii. Singurul judeţ din cele 11 în care administraţia militară rusească nu a putut fi instalată este Maramureşul. Oraşul Sighet a fost eliberat la data de 17 octombrie 1944 de către Armata 40 Sovietică. În aceeaşi zi comandantul sovietic a îndrumat pe unii dintre românii care suferiseră persecuţii în timpul administraţiei ungare, să preia administraţia locală, „până la venirea autorităţilor de la Bucureşti”, fiind organizat un Mare Sfat Naţional, cu delegaţi din partea fiecărei comune. Se constituie cu acea ocazie un Consiliu Naţional Român (C.N.R.), preşedinte fiind ales Dr. Ioan Bilţiu Dăncuş (ce primeşte şi delegaţie de primar al oraşului Sighet). C.N.R v a lua masuri de organizare democratică a întregului judeţ, sub conducerea prefectului dr. Petru Mihali şi va intra în scurt timp în divergenţă cu Consiliul Ruteno Maghiar din Maramureş. La 28 ianuarie 1945 aventurierul Ion Odoviciuc, şeful parchetului în C.N.R., proclama „unirea Maramureşului cu mama Ucraina Sovietică”, iar de a doua zi, 29 ianuarie 1945 administraţia locală este preluată de la români de către Comitetul Poporului din Sighet, propus de FND, condus de Odoviciuc ca prefect. Ca urmare primarul Bilţiu fuge şi se refugiază la Bucureşti. Ceilalţi români sunt arestaţi de I. Odoviciuc şi duşi la Ujgorod (vor fi eliberaţi de abia în octombrie 1945!). Insurecţia comunistă reuşise aşadar şi aici (pe filiera ucraineano maghiară), chiar dacă nu existau autorităţi militare sovietice de ocupaţie.

În 4 februarie 1945, Comitetul Poporului, condus de Odoviciuc, hotărăşte eliminarea limbii române ca limbă oficială, înlocuind o cu ce ucraineană. Se hotărăşte dizolvarea Comitetului Naţional Român. Paradoxal moneda locală rămâne cea a statului maghiar: pengõ.

La 5 martie 1945 este semnalat un atac nereuşit al românilor din comunele învecinate asupra Sighetului ucrainean, soldat cu morţi şi răniţi. Instalarea administraţiei româneşti centrale în Maramureş a avut loc oficial doar la 9 aprilie 1945 (în urma ordinului Mareşalului Stalin). În împrejurările create, Consiliul Naţional Român a hotărât ţinerea unei adunări a românilor la Sighet, pe data de 5 martie 1945. La Borşa, primarul Gavrilă Mihăilă Strifundă (reprezenta comuna, împreună cu preotul Eugen Botoş, în Consiliul Naţional Român) şi-a îmbărbătat oamenii să plece în număr mare la Sighet. S-au adunat oameni pe traseu, circa 10.000, din comune. Oamenii lui Ion Odoviuciuc, îmbrăcaţi în uniforme sovietice, au tras în mulţime de pe malul Văii Izei. Au căzut multe victime. Totuşi, după această mişcare, sovieticii nu l mai sprijină pe Odoniuciuc, care fuge după 7 aprilie 1945 în Ucraina. Fostul primar Ştrifundă este arestat de securitate şi moare în 1961, în închisoarea Botoşani. La Conferinţa administrativă din 17 octombrie 1945, noul prefect al guvernului, Iulian Chitta afirma, pentru a combate zvonurile „alarmante” ce încă circulau cu privire la situaţia judeţului: „Maramureşul a fost încadrat definitiv în statul român, la Patria Mama”.

Ionuţ Ţene

Articol preluat de pe www.EternulMaramures.ro

Apel la educaţie! Apel la viaţă!


Dumnezău vă-mburde-n rai!

Am revenit cu o veste bună: o parte din manualele pentru elevii din şcoala primară şi gimnazială, precum şi câteva din cărţile religioase pentru copiii din dreapta Tisei, au plecat pe 10 noiembrie 2009, către cei care au mare nevoie de ele, şi anume coconii de peste Tisa.

Folosesc acest prilej pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu şi pentru a le mulţumi, încă o dată (şi o voi face de câte ori am ocazia), tuturor celor care ne-au sprijinit şi ne sprijină în continuare în această acţiune de suflet.
Urmează să predăm către “beneficiarii de drept” şi celelalte materiale colectate, precum şi să continuăm acest act de curaj (mai ales pentru persoanele care reuşesc să transporte peste graniţa de nord, cu Ucraina, aceste materiale). Totodată, am hotărât să mai achiziţionăm, din banii strânşi şi din contribuţiile viitoare, şi alte cărticele religioase pentru copii, pe care le vom trimite cât de repede în Transcarpatia.

Aşteptăm semnale şi din celelalte părţi ale Maramureşului pentru a pune la punct toate detaliile privitoare la această acţiune.

Pentru informaţii suplimentare referitoare la modul în care şi dumneavoastră puteţi ajuta aceste acţiuni vă rugăm să folosiţi numerele de telefon 0721.215677, 0742.173.560 sau 0747.937.784, precum şi la adresa de e-mail contact@eternulmaramures.ro

Vă vom ţine la curent cu tot ceea ce se întâmplă în legătură cu acest subiect

Articol preluat de pe: www.EternulMaramures.ro

Campanie de ajutorare a românilor din Transcarpatia

Preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Man, prefectul Sandu Pocol, senatorul PDL Gheorghe Mihai Bârlea şi directorul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Maramureş, Alexandru Deac, au iniţiat o campanie umanitară de donare de medicamente pentru regiunea Transcarpatia din Ucraina.

Autorităţile ucrainene şi consulul general al Ucrainei la Suceava au solicitat sprijin autorităţilor din Maramureş, în scopul prevenirii răspândirii gripei A/H1N1. În Transcarpatia trăieşte, în zona de graniţă cu ţara noastră, o comunitate de aproximativ 40.000 de români. Având în vedere situaţia critică din Transcarpatia, autorităţile maramureşene, în spirit de solidaritate civică, fac un apel la farmaciile din judeţ. Se solicită unităţilor farmaceutice să doneze, în limita bunăvoinţei, medicamente şi materiale sanitare care vor fi expediate autorităţilor ucrainene. Situaţia din Ucraina este cunoscută în Maramureş şi au fost luate măsurile necesare la punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmaţiei, în scopul prevenirii răspândirii virusului la nivelul judeţului nostru. "Ieri am făcut demersurile în acest sens. Am lăsat două linii telefonice pe care diriginţii de farmacii le pot apela dacă vor să doneze pachete, iar noi trimitem o maşină care să le colecteze. Apoi, le transportăm direct la Sighet, de unde vor fi trimise în Ucraina. Diriginţii de farmacii ne spun numărul de pachete, iar Casa de Asigurări de Sănătate inventariază totul. Săptămână viitoare, vom începe colectarea", declară preşedintele CAS Maramureş.

Informaţii suplimentare referitoare la campania de donare pot fi obţinute la numerele de telefon 0262-215.205 şi 0262-215.207.

Sursa: Glasul Maramuresului

marți, 3 noiembrie 2009

Am fo ş-om hi în veci!


Muzică maramureşeană, pălincă de prună, sarmale calde, cozonac şi vin sau sîngele Domnului, cam aşa a început prezentarea expoziţiei de fotografii cu Maramureşul Istoric de peste Tisa, realizate de Gheorghe Marina, actualul preşedinte al Clubului Maramureşenilor din Dreapta Tisei. După cum s-a şi prevăzut cu cîteva zile înainte, în sara zilei de 2 noiembrie ne-am adunat laolaltă cîţiva maramureşeni din Transcarpatia pentru a-l susţine pă pretinu nost, Deorde. A dat tonul de începere preşedintele Institutului Fraţii Golescu din Bucureşti, domnul Mihai Nicolae, care ne este mereu alături “si la bine si la greu”, cum să zîce pă la noi. A continuat mai apoi Deorde a lu Ţocaşu (autorul imaginilor), dupa cum îi zîc prietenii, cu un discurs despre valorile, tradiţiile şi obiceiurile care au încăput în fotografiile surprinse de el. Nu a fost doar o simplă explicaţie sau un discurs plictisitor, nu le stă în fire moroşenilor să hie aşe, autorul pozelor ne-a vorbit foarte frumos despre păstrarea tradiţiilor şi respectarea valorilor din străbuni, dar bineînţeles şi despre straiele şi portul ţărănesc. După care, tinerii moroşeni au încins o învartită de mai bine de 15 minute, cu dropote şi strîgături de so auzît pană hăt în zare. În ropote de aplauze, pentru că sala era neîncăpătoare, au coborît de pe mica scenă şi au continuat discuţiile cu invitaţii prezenţi. În ritm de “Maramureş plai cu flori” s-a încheiat şi frumoasa seară petrecută “împreuna unul cu altu şi laolaltă toţi”. Pană la urmă, prin expoziţiile, serile sau petrecerile în stil moroşenesc, noi nu vrem altceva decît să menţinem vie flacăra romînităţii chiar şi aici în buricu Bucureştiului. De aceea, am tendinţa să cred uneori, fară niciun pic de modestie, că noi, cei din dreapta Tisei, suntem mai romîni decît romînii din Ţară. Suntem iuţi la mînie şi scoatem repede sabia cînd cineva ne vorbeşte de rău Ţara Mamă. Păstrarea valorilor şi a tradiţiilor trebuie să se regăsească în identitatea unui neam. De aceea ne simţim binecuvantaţi de Cel de Sus, pentru că ştim de unde venim şi încotro ne îndreptăm, iar dacă ne avem unul pe altul, putem spune că patria noastră îi oriunde în lumea asta mare, nu de alta, dar avem credinţa neîntinată în suflete.
Ţin să menţionez că ne-a bucurat mult şi prezenţa cîtorva membri ai Organizaţiei Basarabenilor, cu care am cinstit cîte-on pahar de palincă, încă o dată dovada că ne putem înţelege între noi indiferent de unde vine fiecare. Cu ajutoru lu' Dumnezău, sperăm să ne revedem în pace şi sănătate la Sara Maramureşenilor! Nu uitaţi că noi am fo ş-om hi!

Liza Pricop

luni, 2 noiembrie 2009

Autorităţile din Transcarpatia vor să înfiinţeze un liceu pentru românii de peste Tisa


Autoritatile din Maramures si cele din Transcarpatia promit sa intareasca relatiile de colaborare in viitor. In cadrul unei intalniri desfasurata recent, s-a adus in discutie infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa.

Discutiile s-au purtat la sfarsitul saptamanii trecute, cand presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Mircea Man, a efectuat o vizita oficiala in Transcarpatia, raionul Teaciv. Presedintele Radei regionale Transcarpatia a subliniat faptul ca acordul de colaborare dintre cele doua regiuni, Transcarpatia si Maramures, este unul foarte important si spera ca in viitor sa se imbunatateasca relatiile economice, culturale si politice de-o parte si de alta a Tisei. A dat detalii despre finantarea scolilor cu predare in limba romana, fiind interesat si de infiintarea unui liceu si a unui internat pentru romanii de peste Tisa. Asa cum la Satu Mare s-a dezvelit in aceasta vara bustul binecunoscutului poet ucrainean Taras Sevcenko, se doreste ca si in Transcarpatia sa se faca un monument inchinat poetului roman Mihai Eminescu.

Un subiect important pentru Transcarpatia il constituie si problematica mediului, atit prin gasirea unor solutii comune la poluarea Tisei, cit si la problema Muntilor Carpati, mai ales datorita faptului ca ambii presedinti sunt membri in Consiliul Euroregiunii Carpatice, iar presedintele ucrainean este si raportor pentru Comisia Europeana pe problema mediului. Cele doua parti au vorbit si despre constructia unui pod economic intre Romania si Ucraina, care de cativa ani a ramas doar la stadiul de idee. Autoritatile sustin ca podul va intari relatiile de colaborare dintre cele doua tari, pe care nu le desparte un rau, ci le uneste o istorie si o traditie.

Sursa: Informaţia Zile (www.informatia-zilei.ro)

Ucraina > Din cauza gripei porcine, Simpozionul internaţional de la Apşa de Jos s-a amânat

În organizarea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina şi Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, în zilele de 7 şi 8 noiembrie urma a se desfăşura în dreapta Tisei, la Apşa de Jos, a IX-a ediţie a Simpozionului internaţional Apşa, în istoria românilor dedicat împlinirii a 220 de ani de învăţământ românesc instituţionalizat în Bucovina de nord şi Maramureşul de nord.
Din cauza noii gripe însă, care se extinde alarmant şi în ţara vecină, simpozionul s-a amânat.
Întrucât s-au înregistrat 30 de decese în 8 regiuni sud-vestice ale Ucrainei, în aceste zone, inclusiv în Transcarpatia , s-a impus carantina.
Astfel, din 29 octombrie până în 9 noiembrie, iniţial, şi prelungit până pe 21 noiembrie, ulterior, s-au închis şcolile, universităţile, iar instituţiile publice şi-au redus activitatea. Sunt de asemenea interzise întrunirile şi grupurile mai mari de 5 persoane. Nunţile, botezurile sunt suspendate şi nici cu înmormântările nu se stă prea bine. Preoţii au îndemnat enoriaşii să se roage acasă, să nu vină la slujbele de la biserică.
Autorităţile de frontieră române, cele de sănătate publică şi sanitar veterinare au înteţit controlul în PTF Solotvino-Sighetu Marmaţiei, astfel încât persoanele care vin din zone îndepărtate sau suspecte de a fi purtătoare a noului virus sunt întoarse din drum.
Doamne, păzeşte!
Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul Maramureşului (www.GRAIUL.ro)

duminică, 1 noiembrie 2009

Expoziţia de fotografii "Românii din vecinătatea imediată"



Expoziţia este prima dintr-un ciclu mai amplu căruia noi ii spunem Românii din vecinătatea imediată. Mai precis, incercăm o prezentare fotografică a românilor megieşi : Maramureşul acum, urmat de Bucovina, Ţinutul Herţei, Basarabia, Sudul Bugeacului, Valea Timocului si sperăm, Valea Vidinului, Voievodina si ceva mai la răsărit, Transnistria. Avem în vedere apoi românii din Podolia, Estul Bugului, Caucazul de Nord, Banatul unguresc si zona Debreţin, dar, toate la vremea lor…

Să începem cu Maramureşul din dreapta Tisei sau Maramureşul istoric, cum i se mai spune; în general vorbind nu a aparţinut de România, dar până în primele două decenii ale secolului XX a fost un trup cu Maramureşul de astăzi, conţinând fiinţa Maramureşului voievodal. Prin cesiunea care a urmat imploziei U.R.S.S. a ajuns în componenţa Ucrainei, regiunea Transcarpatia, după ce mai înainte trecuse prin Ungaria, defuncta Cehoslovacie si Inperiul Austro-Ungar. Ţara Maramureşului este atestată documentar pentru prima dată în 1199 cînd voievozii ţinutului respectau cutumele vechiului drept românesc ( Jus valachicum ).
In total sunt nouă oraşele şi sate, peste 32.500 de români, care si acum spun, mândri : “Am fo’ si-om hi“. De aici au plecat Dragoş din Bedeu, descălecătorul Moldovei şi Bogdan Voievodul, moşul dinastiei Muşatinilor.

Aici, mănăstirea “Sf. Arhanghel Mihail” din Peri, zidită de Sas, fiul lui Dragos a reprezentat mult timp centrul spiritual şi cultural al creştinismului românesc. În 1391, feciorii lui Sas Vodă, voievodul Baliţa (Balc) si fratele său Drag merg personal la Constantinopol si închină mănăstirea (stavropighie) patriarhului Antonie care îl numeşte pe cuviosul Pahomie, egumenul mănăstirii, exarh al Sanctităţii sale. Azi, stim că Balc şi Drag înţeleseseră bine încurcatele iţe ale geopoliticii…

La 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, Maramureşul din dreapta Tisei a avut doi reprezentanţi . Au votat Unirea. Când episcopul de Caransebeş Miron Cristea – viitorul patriarh – a dat glas indemnului “…Până la Tisa !”, Dan Mihai din Apşa de Mijloc si Filip Ilie din Apşa de Jos i-au strigat : “ Vai domnu’ episcop, da’ pă noi cei de peste Tisa, pă noi, cui ne lăsaţi? ”Relatarea pomeneste că vlădica ar fi răspuns : “Vom avea grijă şi de voi”. N-am avut…

Nu trecem sub tăcere faptul că maramureşenii din dreapta Tisei fac pălincă bună (după vernisaj, vă invităm să o degustaţi) şi ştiu de ce : “ Decât leacuri din potică/ Mai bine’omptic de pălincă/ Leacuri bei când eşti beteag/ Pălincuţă când ţi-i drag…”

Gheorghe Marina, autorul fotografiilor s-a născut în Slatina. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, şi lucrează ca programator. Prietenii îl ştiu de Deorde a lu’ Ţocaşu. “Nu m-am gândit niciodată că aceste fotografii vor fi prezentate la o expoziţie fotografică, dar ştiu că sunt o comoară…”

Institutul Fraţii Golescu este organizaţie neguvernamentală, dedicată relaţiilor cu românii din străinătate ( “ …una din cele mai neguvernamentale ever…” am fost alintaţi : Viaţa românească nr. 1-2/2009, p.106) Funcţionăm legal din 2000 si a-legal de când ne stim. Ce facem ? Concursul “Ars adolescentina”, în colaborare cu Radio Moldova, Chisinău ( 9 ediţii ); premianţii primesc o “călatorie în ţară”, adică aici, în ţara noastră şi a lor. Spectacolul de colinde “Noi umblăm şi colindăm” în Slatina, în dreapta Tisei, în colaborare cu Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei ( 8 editii ) Dăm o mână de ajutor la înălţarea bisericii “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Hagi Curda, Sudul Bugeacului. Si alte multe şi mărunte…

Despre Muzeul Ţăranului Român nu e nevoie să spunem nimic. E tot timpul prezent în viaţa noastră, bucureşteni, astenizaţi sau nu. Să pomenim totuşi că s-a născut în anul 1907, dintr-o idee cultivată cu devotament de Alexandru Tzigara Samurcas.

Mulţumiri Clubului Maramureşenilor din Dreapta Tisei şi d-lui Adrian Darabană al căror sprijin necondiţionat au făcut posibilă expoziţia.

Aveţi intrebări ? 0721/242-932 sau fratiigolescu@yahoo.com