duminică, 17 iulie 2011

Școala de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei” (Ziua a 3-a)Impresii ale tinerilor români din Ucraina

În ziua a 3-a participanții la școala de vară au vizitat Muzeul Național de Istorie a României. Cu această ocazie am purtat mai multe discuții cu tinerii români din regiunea Cernăuți. Masterandul George Bodnaraș de la Universitatea Națională din Cernăuți „Iurii Fedkovici” a vorbit despre sistemele electorale din Ucraina și România.

Info Prut: Ai vorbit la un moment dat despre diferența dintre sistemele electorale din Ucraina și România, și că sistemul din România nu poate fi aplicat în Ucraina. Care ar fi diferența?

George Bodnaraș: Deosebirea se referă la faptul că avem două societăți diferite. Am făcut un studiu comparativ complex, unde am analizat societatea, clivajele sociale și politice, practica politică, adică în ce mod se realizează politica în cele două state. Am pornit de la ipoteza că sistemul electoral românesc, care este considerat un model și este unul democratic, poate fi preluat de Ucraina, și am ajuns la concluzia că este imposibil deoarece sunt momentan sunt multe defecte. Din punct de vedere procedual sistemul este ideal și este convenabil pentru cei care doresc să aplice tehnici electorale și politice. Adică sunt înființate foarte multe societăți, asociații, partide politice, pseudo-partide politice care profită de sistemul electoral românesc și au șansa să trimită în Parlament persoane care nu fac politică, ci doar bussines sau apără interesele unei minorități. De exemplu, sistemul electoral din România oferă macedonenilor sau bulgarilor mai multe locuri în Parlament fără a reflecta numărul real al acestora. Deci în România sunt niște partide electorale care atrag pe toți (atracttive to all), astfel că cineva întotdeauna profită. În Ucraina singura soluție este cea de descentralizare prin atonomii teritoriale sau de implementat principiul clasterelor regionale/inter-regionale, adică adoptarea unor reforme la nivel local și nu la nivel național.

Info Prut: Crezi că prin aceste reforme drepturile românilor din Ucraina vor fi mult mai respectate?

George Bodnaraș: Desigur, fiindcă foarte mulți reprezentanți ai românilor vor avea șanse să intre în componența aparatului administrativ local și vor putea reprezenta interesele reale ale românilor.

Info Prut: Astăzi ați avut ocazia să vizitați Muzeul Național de Istorie a României și să aveți acces direct la istoria comună a tuturor românilor. Împărtășiți-ne câteva impresii?

Tina: Aș vrea în primul rând să mulțumesc organizatorilor acestei școli de vară. Pentru mine această călătorie în Țară reprezintă o experiență unică deoarece este pentru prima dată când vizitez Bucureștiul. Am fost impresionată de Tezaurul Național care se păstrează în muzeu și trebuie să spun că este unic în lume. Sunt fericită că am regăsit acea ospitalitate comună a românilor, oriunde s-ar afla. Și sper ca în viitor să mai revin fiindcă România are multe locuri frumoase.

Minu Pavalachi: Este altceva când vezi istoria pe viu și nu din manualele școlare. Este pentru prima dată când am văzut steagul lui Ștefan cel Mare original și este ceva impresionant. Aici am avut ocazia să mă familiarizez cu istoria națională a românilor, ceea ce nu poți face în Ucraina, or muzeele din Kiev nu expun case, exponate de origine dacică sau românească așa cum e în România, unde în Muzeul Satului am găsit case țărănești din toate regiunile istorice ale Țării.

Vizitele la Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie a României, Palatul Parlamentului sunt acțiuni desfășurate în cadrul școlii de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei”.

Sursa: InfoPrut

Școala de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei” (Ziua a 3-a)Impresii ale tinerilor români din Ucraina

În ziua a 3-a participanții la școala de vară au vizitat Muzeul Național de Istorie a României. Cu această ocazie am purtat mai multe discuții cu tinerii români din regiunea Cernăuți. Masterandul George Bodnaraș de la Universitatea Națională din Cernăuți „Iurii Fedkovici” a vorbit despre sistemele electorale din Ucraina și România.

Info Prut: Ai vorbit la un moment dat despre diferența dintre sistemele electorale din Ucraina și România, și că sistemul din România nu poate fi aplicat în Ucraina. Care ar fi diferența?

George Bodnaraș: Deosebirea se referă la faptul că avem două societăți diferite. Am făcut un studiu comparativ complex, unde am analizat societatea, clivajele sociale și politice, practica politică, adică în ce mod se realizează politica în cele două state. Am pornit de la ipoteza că sistemul electoral românesc, care este considerat un model și este unul democratic, poate fi preluat de Ucraina, și am ajuns la concluzia că este imposibil deoarece sunt momentan sunt multe defecte. Din punct de vedere procedual sistemul este ideal și este convenabil pentru cei care doresc să aplice tehnici electorale și politice. Adică sunt înființate foarte multe societăți, asociații, partide politice, pseudo-partide politice care profită de sistemul electoral românesc și au șansa să trimită în Parlament persoane care nu fac politică, ci doar bussines sau apără interesele unei minorități. De exemplu, sistemul electoral din România oferă macedonenilor sau bulgarilor mai multe locuri în Parlament fără a reflecta numărul real al acestora. Deci în România sunt niște partide electorale care atrag pe toți (atracttive to all), astfel că cineva întotdeauna profită. În Ucraina singura soluție este cea de descentralizare prin atonomii teritoriale sau de implementat principiul clasterelor regionale/inter-regionale, adică adoptarea unor reforme la nivel local și nu la nivel național.

Info Prut: Crezi că prin aceste reforme drepturile românilor din Ucraina vor fi mult mai respectate?

George Bodnaraș: Desigur, fiindcă foarte mulți reprezentanți ai românilor vor avea șanse să intre în componența aparatului administrativ local și vor putea reprezenta interesele reale ale românilor.

Info Prut: Astăzi ați avut ocazia să vizitați Muzeul Național de Istorie a României și să aveți acces direct la istoria comună a tuturor românilor. Împărtășiți-ne câteva impresii?

Tina: Aș vrea în primul rând să mulțumesc organizatorilor acestei școli de vară. Pentru mine această călătorie în Țară reprezintă o experiență unică deoarece este pentru prima dată când vizitez Bucureștiul. Am fost impresionată de Tezaurul Național care se păstrează în muzeu și trebuie să spun că este unic în lume. Sunt fericită că am regăsit acea ospitalitate comună a românilor, oriunde s-ar afla. Și sper ca în viitor să mai revin fiindcă România are multe locuri frumoase.

Minu Pavalachi: Este altceva când vezi istoria pe viu și nu din manualele școlare. Este pentru prima dată când am văzut steagul lui Ștefan cel Mare original și este ceva impresionant. Aici am avut ocazia să mă familiarizez cu istoria națională a românilor, ceea ce nu poți face în Ucraina, or muzeele din Kiev nu expun case, exponate de origine dacică sau românească așa cum e în România, unde în Muzeul Satului am găsit case țărănești din toate regiunile istorice ale Țării.

Vizitele la Muzeul Satului, Muzeul Național de Istorie a României, Palatul Parlamentului sunt acțiuni desfășurate în cadrul școlii de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei”.

Sursa: InfoPrut

marți, 12 iulie 2011

Școala de vară „Noi – cetățeni interactivi ai Europei” (Ziua a 2-a)

În cea de a doua zi a școlii de vară a avut loc o întâlnire la Casa Universitarilor cu subsecretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, Sali Negiat. În mesajul său de întâmpinare reprezentantul departamentului a ținut să felicite organizatorii pentru inițiativă. „Știu destul de multe despre situația minorităților din Ucraina, fiindcă am călătorit de multe ori în Crimeea având legătură cu minoritatea tătară din regiune. Și aș vrea să adaug faptul că spre deosebire de statul ucrainean, în România minoritatea etnică participă la alegerile electorale cu proprii reprezentanți. Condiția de bază pentru a accede în Parlament ca partid politic este să depășească 5% din voturile pe țară. Momentan doar minoritatea maghiară au reușit să depășească pragul de 5%. Conform Constituției celelalte 19 minorități au dreptul fiecare la un loc în Camera Deputaților. Trebuie să mai menționez, de asemenea, că aceste minorități au ajutat, la rândul lor, în procesul de aderare a României în structurile europene și euro-atlantice. Astfel că fiecare din noi poate contribui la prosperarea propriei țări”, a menționat reprezentantul DRI.


Doamna academician Alexandrina Cernov a adus în discuție problemele cu care se confruntă comunitățile de români din Ucraina: „Din păcate relațiile româno-ucrainene sunt problematice. În regiunea Cernăuți avem niște școli cu predare în limba română și toate atacurile dinspre Kiev vin asupra lor. Iar atunci când încercăm să cerem să ni se respecte drepturile, ni se reproșează că școlile ucrainene din România nu se bucură de atâtea drepturi precum se bucură cele românești din Ucraina. Numărul școlilor românești din Ucraina este limitat în mod intenționat, iar sistemul educațional al Ucrainei are consecințe grave pentru toți românii de acolo. Cum se poate rezolva această problemă?”, a întrebat doamna Cernov.

Referindu-se la aspectul situației românilor din Ucraina, domnul Mihai Nicolae, președintele Institului „Frații Golescu” pentru Relații cu Românii din Străinătate, a remarcat importanța pe care ar trebui să o acorde România pentru proiectele regionale. „Desigur că avem nevoie ca minoritățile să fie susținute de autoritățile de la București, deoarece constatăm că există o agresiune din partea Kiev-ului sub toate aspectele asupra românilor nu numai din Nordul Bucovinei, ci și din Maramureșul istoric și sudul Basarabiei. De aceea nu trebuie să mizăm pe generalități, ci trebuie să pornim de la proiecte regionale, chiar și europene, dezvoltând astfel dialogul intercultural”.

În legătură cu acest subiect, subsecretarul de stat Sali Nagiat a declarat faptul că „ucrainenii trebuie să înțeleagă că ei înșiși au probleme cu Federația Rusă la granița de est. Ei nu vor fi liberi dacă nu vor lăsa în pace minoritățile naționale”.

O idee care mi s-a părut destul de constructivă și ar putea fi un exemplu pentru noi este organizarea recentă a Congresului oamenilor de știință ucraineni, ceva similar am putea organiza și noi, românii de pretutindeni, în România”, a concluzionat doamna academician Alexandrina Cernov.


Amintim că Școala de vară: „Noi-cetățeni interactivi ai Europei” se desfășoară în perioada 11-15 iulie a.c. cu sprijinul oferit de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Departamentul de Relatii Interetnice, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, înfiinţată recent de Camera Deputaţilor, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Patriarhia Română, Editura “Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei şi organizaţia “Speranţa” (“Nadia”) din Slatina (Solotvino), Ucraina.

Sursa: InfoPrut

luni, 11 iulie 2011

Şcoala de vară: „Noi – cetăţeni interactivi ai Europei” (Ziua 1)


Grupul de actiune comuna Iniţiativă pentru Cultura Europeană (ICE) format din Universitatea Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Asociaţia culturală Pro Basarabia şi Bucovina şi Asociaţia „Convergenţe Europene”, a organizat luni, 11 iulie a.c., la sediul BCU „Carol I” o dezbatere interactivă pe tema: „România la graniţa de est a Uniunii Europene: axă a cooperării culturale interregionale”.

La dezbatere au fost prezenţi directorul BCU „Carol I” conf. univ. dr. Mireille Rădoi, reprezentanţii Asociaţiei culturale Pro Basarabia şi Bucovina, preşedintele Marian Clenciu şi conf. univ. dr. Gheorghe Ionaşcu, prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu, precum şi un grup alcătuit din profesori din Maramureşul Istoric: Ana Dan, Gheorghe Moiş, Gheorghe Marina, Ion Huzău, Axenia Migali, Elena Marina. Dezbaterea a fost moderată de vice-preşedintele Asociaţiei „Convergenţe Europene”, Sergiu Dan.

Discuţiile s-au axat pe problemele cu care se confruntă românii din dreapta Tisei. Profesorul de istorie, domnul Ion Huzău a ţinut să amintească de faptul că doar 1/3 din teritoriul Maramureşului se află în componenţa României, restul de 2/3 aparţine Ucrainei. „În 1919 Antanta avea nevoie de o alianţă cu noile create Republici ale Austriei, astfel prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain Maramureşul din dreapta Tisei a fost cedat Cehoslovaciei. Astfel această regiune a fost în componenţa României timp de 18 luni, din februarie 1919 până la sfârşitul lui iulie 1920, când partea de nord a Maramureşului a fost atribuită Cehoslovaciei. Atunci mulţi români au trecut Tisa spre ţara-mamă, iar unii şi-au continuat studiile la Sighet şi nu s-au mai întors, şi bine au făcut, fiindcă altfel nimereau sub securea lui Stalin. Deoarece făcea parte din acceaşi alianţă cu România, Cehoslovacia a avut o atitudine tolerantă faţă de românii din regiune. În 1938 Cehoslovacia este dezmembrată şi trecută sub protectoratul Germaniei naziste, iar în 1944 Stalin desfiinţează a doua oară statul cehoslovac, care avea toate şansele să reziste lui Hitler”.

Referindu-se la situaţia învăţământul din Maramureşul istoric, profesorul Huzău a subliniat faptul că: „În ciuda acestor condiţiilor precare, şcolile româneşti s-au păstrat, mai mult decât atât, în ultimul timp numărul lor s-a mărit. De exemplu, în localitatea Slatina (Solotvino) avem astăzi o şcoală de 11 clase cu predare în limba română, iar toate încercările de ucrainizare duse de autorităţile de la Kiev au eşuat. Din păcate o altă situaţie este în localitatea Apşa de Jos, unde avem cea mai mare şcoală din zonă, însă doar 20% din cursuri se fac în limba română. Avem noroc de faptul că primim manuale în limba română editate atât în România, cât şi la Kiev”.

La întrebarea directorului BCU, Mireille Rădoi, la ce aşteptări au românii din Maramureş din partea Bucureştiului, invitaţii au subliniat necesitatea din partea guvernului român de a găsi soluţii diplomatice ca să-i ajute pe românii de acolo să supravieţuiască presiunilor ucrainene. De exemplu, deşi mulţi studenţi maramureşeni urmează studiile în România, procedura de recunoaştere a diplomelor de către autorităţile ucrainene este una anevoioasă.

Pe viitor ne dorim să ne menţinem ca români. Iar pentru aceasta trebuie să investim în educaţie. Ne lipsesc publicaţii în română în localitatea Apşa de Mijloc, de aceea aşteptăm un ajutor din partea României în acest sens, deoarece manualele în limba română, editate la Kiev, conţin o mulţime de greşeli. Din păcate numărul bibliotecilor româneşti din Maramureş nu este mare, iar singura bibliotecă ultra-modernă se găseşte la Biserica Albă, însă nu are suficiente publicaţii în limba română. Or, spre deosebire de alte regiuni ale Ucrainei locuite de români, Maramureşul nu are probleme cu autorităţile centrale, mai ales că în ultimul timp ministerul învăţământului din Ucraina, în frunte cu Dmitri Tabacinik, manifestă o oarecare deschidere faţă de români. Anume în acest context se pot dezvolta proiecte comune pe viitor”, au mai declarat invitaţii.

Profesorul Ion Huzău a declarat la finalul dezbaterii că la nivel regional au reuşit să acceseze, în cadrul Asociaţiei „Speranţa” („Nadia”), un proiect european, cu sprijin din partea României, care i-a invitat la cursuri pentru elaborări de proiecte. ,,Asociaţia noastră a depus proiectul în română şi engleză la Budapesta, iar mai apoi am primit avizul pozitiv. Acest proiect este unul multietnic vizând populaţiile româneşti, ucrainene şi maghiare. Cuprinde regiunea din bazinul Tisei superioare, acoperind 10 şcoli: 6 româneşti, 2 ucrainene şi 2 maghiare. Astfel că singura noastră şansă de a ne afirma şi a ne dezvolta sunt aceste tipuri de proiecte transfrontaliere. Românii au preluat iniţiativa în regiune, şi sincer nu suntem de acord cu atributul pe care ni l-au conferit de diasporă, ori noi românii nu ne considerăm astfel, deoarece suntem autohtoni şi nu am venit peste alte populaţii”.

Sursa: InfoPrut

vineri, 8 iulie 2011

Şcoală de vară pentru românii din Ucraina, organizată la Bucureşti


Grupul de acţiune comună Iniţiativa pentru Cultură Europeană, format din Universitatea din Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina şi Asociaţia Convergenţe Europene, organizează, în perioada 11-15 iulie 2011, la Bucureşti, Şcoala de vară "Noi: cetăţeni interactivi ai Europei", cu participarea unui grup alcătuit din profesori şi tineri români din Maramureşul Istoric din dreapta Tisei (Transcarpatia) şi Cernăuţi.
Manifestarea prevede vizite ale participanţilor la instituţii ale statului, muzee şi sedii ale unor facultăţi din Bucureşti, dezbateri, prelegeri interactive şi întâlniri cu oficiali români. Dezbaterile, care vor avea loc la sediul Bibliotecii Centrale Universitare şi la Casa Universitarilor, se vor referi la teme precum metodele de implementare a modelelor europene în domeniul învăţământului în rândul românilor din afara graniţelor, oportunităţile de studii în România, politicile statului român în ceea ce priveşte sprijinirea diasporei, mai ales din punct de vedere cultural, cooperarea culturală interregională, valori europene ale toleranţei şi multiculturalismului.

Şcoala de vară "Noi: cetăţeni interactivi ai Europei" se va încheia cu o acţiune ce va presupune realizarea unei "Capsule a timpului", participanţii urmând să scrie un mesaj referitor la profilul cultural al românilor în anul 2011. Mesajul respectiv va fi semnat de către toţi participanţii şi va fi introdus într-o sticlă, care va fi aruncată în apele râului Tisa, la întoarcerea invitaţilor în Ucraina.

Proiectul grupului Iniţiativa pentru Cultură Europeană se desfăşoară cu sprijin oferit de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Departamentul de Relatii Interetnice, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, înfiinţată recent de Camera Deputaţilor, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Patriarhia Română, Editura "Alexandru cel Bun" din Cernăuţi, Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei şi organizaţia "Speranţa" ("Nadia") din Slatina (Solotvino), Ucraina.

Mai multe detalii referitoare la eveniment pot fi obţinute la numerele de telefon 0728957875 - Marian Clenciu, preşedintele Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, 0765913666 - Sergiu Dan, vicepreşedinte al Asociaţiei Convergenţe Europene.

Sursa: Agenţia de presă RADOR