vineri, 25 mai 2012

Relaţiile dintre România şi Ucraina, dezbătute la Bucureşti în cadrul primului forum civic bilateral

Reprezentanți ai unor asociații neguvernamentale din România și Ucraina au discutat, joi, la București, despre modalități de impulsionare a relațiilor dintre cele două țări, prin rețele de experți ucraineni și români, creând premisele implicării societății civile din ambele state în relațiile bilaterale. Dezbaterile s-au desfășurat în cadrul primei ediții a Forumului Civic România-Ucraina, organizat, între 24 și 25 mai, de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) din București și Institute of World Policy din Kiev, cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe al României și Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România.

Printre invitații primei zile a evenimentului s-au numărat Viktor Șlinceak, șef al Consiliului de Supraveghere al Institutului de Politici Mondiale din Ucraina, Yesim Oruc, reprezentanta PNUD în România, fostul ministru roman de externe Teodor Baconschi, Nicu popescu, cercetător la think-tank-ul Consiliul European pentru Relații Externe de la Londra, ambasadorul Poloniei în România, Marek Szczygieł, ministrul consilier însărcinat cu afaceri al Ambasadei Ucrainei la București, Viorel Kotik, profesorul universitar Armand Gosu, analistul politic ucrainean Oleksi Haran, directorul Centrului de Studii Politice “Penta” din Kiev, Volodimir Fesenko.

Discuțiile din cadrul forumului s-au referit la atât la situația actuală a relațiilor româno-ucrainene și la posibilitățile de îmbunătățire a acestora, cât și la demersurile pe care Kievul ar trebui să le facă pentru integrarea europeană a Ucrainei, inclusive cu sprijinul Bucureștiului. Nu au fost trecute cu vederea nici aspectele ce țin de soluționarea conflictului transnistrean și participarea Ucrainei și României la rezolvarea acestui diferend.

România susține semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE

Secretarul de stat Bogdan Aurescu, din cadrul MAE al României, a declarat, în deschiderea Forumului, că, în ultimele două decenii, relațiile româno-ucrainene au avut o evoluție inegală - atât perioade de stangare, cât și de evoluție pozitivă. “Ne bucurăm, însă, să constatăm că urmare a unor eforturi comune, există deja o schimbare în sens pozitiv a acestor relații, pentru că avem proiecte importante de cooperare. Anul 2011 a fost un an important în relațiile dintre România și Ucraina, pentru că s-a reușit relansarea dialogului politic între București și Kiev” – a declarat Bogdan Aurescu. Potrivit oficialului, obiectivul României este consolidarea unui climat de bună vecinătate, iar apartenența statului român la Uniunea Europeană conferă deja un potențial generos de dezvoltare, care trebuie să fie pus în valoare, atât în plan strict bilateral, cât și pentru a sprijini și promova aspirațiile europene ale Ucrainei”. Secretarul de stat a subliniat că Bucureștiul susține extrem de activ și constant aspirațiile europene ale Kievului, precum și semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, chiar și în acest an, dacă este posibil”. Bogdan Aurescu a atras atenția, însă, că Ucraina trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde privind statul de drept și norme democratice. În plan bilateral româno-ucrainean, oficialul a amintit că există un document important semnat de fostul ministru de externe Teodor Baconschi, în noiembrie 2011, la Kiev, și anume Protocolul de cooperare în domeniul integrării europene, pe baza căruia părțile intenționează să semneze, în perioada următoare, un Plan de acțiune. Aurescu a subliniat că pe agenda bilaterală, cel puțin din punctul de vedere a Bucureștiului, rămâne și semnarea Acordului de mic trafic la frontiera comună. În ceea ce privește cooperarea economică dintre cele două state, secretarul de stat a apreciat că există tendințe pozitive și a subliniat că, în 2011, schimburile comerciale dintre România și Ucraina au fost de peste două miliarde de dolari, cu 56% mai mult decât în 2010. Aurescu și-a exprimat convingerea că relansarea relațiilor bilaterale va genera efecte pozitive și pentru soluționarea printr-o abordare europeană a celorlalte dosare existente pe agebda bilaterală. Este vorba despre chestiunea minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, canalul Bîstroe, recuperarea investițiilor românești de la combinatul din Krivoi Rog. În ceea ce privește minoritățile naționale, pentru că factorul uman este întotdeauna cel mai important, am discutat împreună cu colegii de la Kiev despre reluarea activității Comisiei mixte interguvernamentale pe problematica minorităților naționale” – a detaliat oficialul.

Întrevederea Traian Băsescu-Viktor Ianukovici

În opinia lui Bogdan Aurescu, disponibilitatea pentru un nou capitol în relațiile dintre cele două țări va duce la disiparea tuturor reziduurilor de neîncredere existente între părți. Reprezentantul Ministerului de Externe a ținut să amintească faptul că președinții Ucrainei și României, Viktor Ianukovici și Traian Băsescu, s-au întâlnit recent în cadrul summitului NATO de la Chicago și că cei doi șefi de stat au reafirmat dorința creșterii intensității contactelor dintre București și Kiev. “Sunt convins că rezultatele acestor decizii, de la întâlnirea din cadrul summitului, își vor produce efectele curând. Iar întâlnirea noastră de astăzi, la Forumul Civic România-Ucraina, reprezintă, de fapt, promisiunea unui dialog extrem de important pentru apropierea dintre țările noastre, care va duce la consolidarea relațiilor bilaterale” – a conchis Bogdan Aurescu.

Reactivarea Comisiei interguvernamentale pentru minorități

La rândul său, fostul ministru român de externe Teodor Baconschi, într-un discurs despre relațiile româno-ucrainene, că Ucraina este un partener “inconturnabil și, în același timp, subutilizat”. “Pe noi ne-a interesat profilarea României, alături de Polonia, ca lider regional în Parteneriatul Estic, buna vecinătate cu potențialul ei economic și de schimburi culturale, rolul posibil și necesar al Ucrainei în soluționarea conflictului transnistrean, precum și formatul trilateral de cooperare România-Ucraina-Republica Moldova. Însă, dincolo de aceste aspecte, nu trebuie să uităm importanța geopolitică a Ucrainei” – a subliniat Baconschi. Fostul șef al diplomației române a mai explicat că, în timpul mandatului său, a încercat să îmbunătățească dialogul politic bilateral, România sprijinind întodeauna perspectiva euro-atlantică a Ucrainei. De asemenea, fostul ministru a remarcat că “există o decizie de reluare a negocierilor privind Acordul de mic trafic de frontieră, deschiderea unor birouri consulare, (pentru ca acest accord să poată fi implementat), reactivarea Comisiei interguvernamentale pentru minoritățile naționale, demararea unor consultări privind Transnistria, problematica energetică, precum și sprijin pentru deschiderea unui institut cultural român la Kiev, cu perspectiva unei filiale la Cernăuți”. “Mă bucur că președinții noștri s-au văzut la Chicago, pentru anul acesta programasem o întâlnire între Traian Băsescu și Viktor Ianukovici. Cred că această întâlnire va avea loc, deoarece figurează pe agendă” – a declarat fostul ministru de externe.

Teodor Baconschi a atras atenția că “avem numai stereotipuri în relația bilaterală, fie suntem de partea română în inerţia unui anumit izolaţionism, fie suntem de partea ucraineană în inerţia unui sentiment de antipatie faţă de România, construit prin propaganda din timpurile sovietice”. Fostul ministru a subliniat că, în ultimii doi ani, “prietenii noștri din Europa veche, fondatorii UE”, au redus chestiunea ucraineană la un singur caz judiciar, însă ”noi, fiind din regiune, înțelegem mai bine că sunt zeci de milioane de ucraineni” care își doresc să nu rămână în afara acestui compound euro-atlantic și că merită să nu rămână singuri. “Sigur, este nevoie de reforme, de democraíe funcțională și stat de drept, de întrunirea tuturor standardelor și criteriilor pe care noi înșine ne-am străduit să le obținem pentru a intra în club. Însă, din această perspectivă, chiar dacă lucrurile vor dura, un deceniu sau două, este important să avem o relație bazată pe încredere, care nu este o relație anti-rusească, nici provincială, ci una matură, bazată pe considerente geopolitice și interese strategice comune, de durată” - a explicat Teodor Baconschi.

Ucraina trece prin cea mai serioasă criză din ultimele două decenii

Unul dintre experții prezenți la dezbatere, Nicu Popescu, de la think-tankul Consiliul European pentru Relații Externe de la Londra, a amintit că relațile dintre UE și Ucraina trec printr-o criză foarte serioasă, probabil cea mai serioasă criză de politică externă a Kievului de la proclamarea independenței. “În ultimii 20 de ani, modelul ucrainean de politică externă s-a bazat pe o orientare ‘multivectorială’, atât spre UE, cât și spre Federația Rusă. În Europa Centrală, inclusiv în România, acest tip de politică nu a fost înțeles, pentru că întotdeauna speranța față de țări precum Ucraina sau Republica Moldova a fost că acestea vor putea imita și urma modelul statelor baltice sau chiar modelul românesc, care a vizat adoptarea unui curs ferm de aderare la NATO și UE. În cazul Ucrainei, însă, constrângerile, atât cele interne, cât și externe, au fost mult mai mari decât în cazul Europei Centrale. Într-un anumit sens, acest tip de politică ‘multivectorială’ a fost inevitabil pentru Ucraina” – a remarcat Nicu Popescu. În opinia sa, marea problemă cu care se confruntă acum Ucraina este faptul că partenerii săi externi, precum UE și Rusia, nu mai doresc să ”joace acest joc”. Expertul a mai subliniat că în ceea ce privește cazul fostului premier Iulia Timoșenko, de exemplu, în Ucraina există percepția că UE aplică standarde duble și că deși mai sunt țări cu probleme legate de democrație, cum ar fi Rusia, duritatea cu care Bruxellesul tratează statul ucrainean este excesivă.

Problemele minorităților naționale și temerile Ucrainei

Referitor la relațiile româno-ucrainene, Nicu Popescu a declarat că există o serie întreagă de probleme tactice sau percepții parțial greșite, care nu permit realizarea unei agende de cooperare, în condițiile în care interesele strategice ale Ucrainei și României, practic, coincid. Enumerând problemele “relativ mici” în relațiile româno-ucrainene, expertul s-a referit la navigația pe Dunăre, canalul Bîstroe, drepturile minorității române din statul vecin și acordarea cetățeniei române persoanelor din Ucraina care aparțin etniei române. “Pe de o parte, reacţia iritată a Ucrainei faţă de acordarea cetăţeniei române poate fi oarecum înţelesă, pentru că nu se deosebeşte prea mult de reacţia altor state din Europa Centrală şi de Est faţă de probleme similare. Slovacia, de exemplu, este la fel de iritată faţă de temerile de ‘paşaportizare’ a minorităţii maghiare de pe teritoriul său. Prin urmare, reacţia Ucrainei nu se deosebeşte foarte mult de cea a oricărui stat care se confruntă cu astfel de probleme. Să ne amintim că, în urmă cu zece ani, Bucureştiul era destul de ‘stresat’ de discuţiile legate de acordarea legitimaţiilor ungureşti etnicilor maghiari de pe teritoriul României” – a explicat Nicu Popescu. Pe de altă parte, în opinia expertului, temerile Ucrainei sunt exagerate, mai ales ținând cont de faptul că Republica Moldova, de exemplu, un stat mai mic și mai vulnerabil decât Ucraina, are o mare parte din populație deținătoare de cetățenie străină, cum ar fi a Rusiei, Ucrainei, Bulgariei sau României. Prin urmare, acest lucru nu trebuie perceput de către Kiev ca o amenințare la adresa Ucrainei.

Boicotarea Euro-2012

Discuțiile tot mai frecvente din cadrul UE privind o posibilă boicotare politică a Campionatului European de Fotbal din Ucraina, ca urmare a problemelor legate de cazul Timoșenko, au fost, de asemenea, abordate de participanții la eveniment. Ambasadorul polonez la București, Marek Szczygieł, a declarat că Polonia şi România nu trebuie să susțină boicotarea Euro-2012 din Ucraina. “Polonia şi România nu trebuie să sprijine boicotarea Campionatului, deoarece acest lucru nu va schimba situaţia din Ucraina. Campionatul respectiv este foarte important pentru societatea ucraineană și nu ar trebui să dăm un semnal negativ poporului ucrainean” – a afirmat diplomatul. Cu toate acestea, Marek Szczygieł a subliniat că Ucraina trebuie să respecte normele democratice, să soluționeze problemele legate de aplicarea justiției selective. “Chiar și cei mai mari susținători ai aspirațiilor europene ale Ucrainei consideră că dosarul Timoșenko este unul de-a dreptul tulburător” – a atras atenția ambasadorul, adăugând că autoritățile ucrainene trebuie să găsească soluții legale pentru toate aceste probleme.

Ucraina trebuie să renunțe la clișeul pretențiilor teritoriale ale României

Profesorul Armand Gosu, fost consilier al ministrului Teodor Baconschi, a declarat, la rândul său, că România își dorește stabilitate în vecinătatea estică și că este interesată ca țările vecine să fie democratice. În opinia sa, există trei modalități prin care România ar putea sprijini Ucraina – asigurând-o de votul său în structurile de la Bruxelles, prin proiecte de colaborare transfrontalieră și printr-o recunoaștere reciprocă mai bună. Armand Gosu a remarcat că România a demonstrat că poate oferi susținere, inclusiv în cazul Republicii Moldova, însă, pentru ca Bucureștiul să vină în sprijinul Kievului, autoritățile ucrainene trebuie să demonstreze voință de schimbare. Fostul consilier al ministruluii român de externe a precizat că în relația cu UE, Ucraina a fost depășită de Georgia și Republica Moldova. Totodată, Armand Gosu a sugerat că Ucraina trebuie să renunțe la clișeul pretențiilor teritoriale ale României și să recurgă la respectarea drepturilor minorității românești de pe teritoriul său.

Ucraina nu a ajuns în situația Republicii Belarus

În cadrul unei intervenții referitoare la seriozitatea cu care autoritățile ucrainene tratează chestiunea europeană, analistul ucrainean Oleksi Haran, directorul științific al Şcolii de Analiză Politică de pe lângă National University of Kyiv-Mohyla Academy, a declarat că Ucraina consideră că decizia de acceptare a României și Bulgariei în UE a fost una pur politică și că cele două țări nu erau pregătite de aderare. “Kievul mizează pe acest aspect, deși România chiar a realizat reforme enorme în procesul de preaderare, în timp ce Ucraina nu a făcut acest lucru” – a explicat profesorul ucrainean. În opinia lui Oleksi Haran, motivul înrăutățirii relațiilor dintre Ucraina și UE, cazul Timoșenko, reprezintă doar vârful iceberg-ului, marile probleme făcându-și apariția în Ucraina încă în 2010, odată cu venirea la putere a lui Viktor Ianukovici. “Chiar dacă s-a spus că ceea ce se întâmplă la noi este asemănător cu evenimentele din Belarus, noi încă nu am ajuns în situația acestei republici și nici nu vom ajunge” – a precizat Haran, în opinia căruia, la blocarea negocierilor dintre Kiev și Bruxelles a contribuit Federația Rusă, însă, cu toate acestea, marea vină aparține președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici, care are cuvânt decisiv în tot ce înseamnă legat de probleme democratice, mai ales privind situația fostului premier Iulia Timoșenko și a ex-ministrului de interne Iuri Luțenko. De asemenea, expertul consideră că politicienii europeni au procedat corect când au decis să nu participe la summitul șefilor de stat din Europa Centrală și de Est de la Ialta, Crimeea, reușind astfel anularea reuniunii de către partea ucraineană.

Justiția selectivă, cauza înrăutățirii relațiilor dintre Ucraina și UE

Volodimir Fesenko, directorul Centrului de Studii Politice “Penta” din Kiev, consideră, de asemenea, că relațiile dintre Ucraina și UE au ajuns într-o criză profundă, din cauza părții ucrainene, în special ca urmare a aplicării justiției selective și arestării reprezentanților opoziției. De-a lungul timpului, Ucraina nu a avut o abordare adecvată față de integrarea europeană”. În perioada președintelui Leonid Kucima, de exemplu, mai mult s-a imitate acea dorință de integrare. Pe de altă parte, în timpul lui Viktor Iușcenko, a existat dorință, dar nu și activitate politică și instituțională. La toate aceste neajunsuri au mai contribuit și conflictele interne” – a apreciat expertul ucrainean. În opinia lui Fesenko, în ceea ce privește integrarea euro-atlantică a Ucrainei, deizia summitului NATO de la București, din 2008, de a amâna deschiderea procesului formal de aderare a Ucrainei la Alianță, a fost una dramatică pentru partea ucraineană. Ulterior, însă, și Kievul a luat o decizie la fel de dramatică pentru Ucraina, noua conducere confirmând la nivel legislativ statutul de neutralitate al acestei țări și anulând orice demers de aderare la NATO. Potrivit expertului, Rusia, la rândul său, joacă destul de activ în regiune, atrăgând Ucraina în marile proiecte pe care le desfășoară, precum Uniunea Euroasiatică și împiedicând astfel apropierea Kievului de UE.

Implicarea României și Ucrainei în soluționarea conflictului transnistrean

La Forumul Civic România-Ucraina, a avut loc și o prezentare a unui studiu referitor la situația transnistreană și parcursul european al Republicii Moldova, realizat de Stanislav Secrieru, bursier al Colegiului Noua Europă și expert afiliat al CRPE. În lucrarea intitulată “Cum să evităm capcanele euroasiatice”, autorul atrage atenția că, spre deosebire de alte regiuni separatiste din spațiul post-sovietic, în Transnistria abia anul trecut a avut loc prima tranziție a puterii, pe cale pașnică, prin intermediul unui scrutin pentru alegerea liderului de la Tiraspol și nu prin înlăturarea oponenților pe cale violentă, așa cum s-a întâmplat în Osedia de Sud. “Deși este o atmosferă mai favorabilă negocierilor, nu trebuie să existe așteptări cu privire la concesii importante din partea Transnistriei, deoarece independența a rămas obiectivul principal al Tiraspolului” – citează Secrieru afirmația unui deputat european. Cu toate acestea, apropierea Republicii Moldova de UE a sporit oferta europenilor în vederea asistării reformelor interne și a angajamentului Bruxellesului în dosarul transnistrean – constată autorul studiului. În ceea ce privește implicarea Ucrainei în soluționarea problemei transnistrene, Stanislav Secrieru menționează că la nivel european s-a constatat că, în ultimele luni, partea ucraineană a jucat un rol util în acest dosar, mediind prima întrevedere la Odesa între liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk și premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, susținând demilitarizarea și internaționalizarea misiunii forțelor de menținere a păcii din Transnistria. Această atitudine a Ucrainei poate fi parțial explicată prin relațiile sale tensionate cu Rusia, precum și prin încercatea de a-și asuma un rol important în dosarul transnistrean – menționează autorul studiului.

România trebuie să ignore declarațiile lui Rogozin

Cât despre participarea României la soluționarea diferendului dintre Chișinău și Tiraspol, Stanislav Secrieru subliniază că abordarea Bucureștiului va fi mai eficientă dacă va ignora discursurile lui Dmitri Rogozin, reprezentant special al pre;edintelui rus pentru Transnistria. “Succesul Bucureștiului nu este condiționat de ceea ce declară Rogozin, ci de măsurile concrete pe care România le va pune în aplicare în Republica Moldova” – explică expertul. În opinia lui Secrieru, acționând în sinergie cu UE, Polonia și Turcia, România poate contribui la diminuarea potențialului distructiv al Rusiei în Republica Moldova.

Cetățenia rusă în Ucraina, o amenințare reală pentru securitatea statului ucrainean

În ceea ce privește implicarea Ucrainei sau României în soluționarea conflictului transnistrean, Natalia Belițer, expert al Institutului Democrației din Kiev, consideră că este necesară constituirea unor grupuri de experți, care să organizeze dezbateri pentru “a deschide ochii celor care cred în propaganda transnistreană, mai ales ținând cont de faptul că numărul românofobilor este foarte mare în Transnistria”. Referitor la relațiile româno-ucrainene, expertul de la Kiev a subliniat că printre problemele care împiedică dezvoltarea acestora se numără, în special, acordarea cetățeniei române reprezentanților minorității românești din Ucraina. “Este vorba despre o problemă de securitatea națională. În plus, legislația ucraineană nu recunoaște dubla cetățenie” – a declarat Belițer, subliniind, totuși, că în Ucraina nu cetățenia română sau maghiară reprezintă marea problemă, ci cea rusă. Natalia Belițer a amintit în acest sens de războiul ruso-georgian, din august 2008, când ucrainenii cu cetățenie rusă din Crimeea, angajați ai Flotei Ruse de la Sevastopol, au fost folosiți de Moscova în acest conflict.

Agenția de presă RADOR

joi, 17 mai 2012

Basarabean din Kazahstan: "Mi-e dor de limba română"

În Kazahstan, regiunea Karaganda, oraşul Jezkazgan, locuieşte un român din Basarabia - Ion Rusu.

El s-a născut în 1920, în satul Baccealia, judeţul Căuşeni (luna şi data n-o mai ţine minte). A fost soldat în Armata Română, iar din 1941 - mobilizat în armata sovietică. Cu armata sovietică a ajuns pe jos până la Berlin şi tot pe jos s-a întors acasă, după sfârşitul războiului. S-a căsătorit, în casă i-au apărut doi copilaşi şi spera la o viaţă frumoasă alături de familie.

Dar, în 1947 a fost calomniat de nişte consăteni, după care au venit militari ruşi, l-au arestat şi l-au dus la Tiraspol, unde a fost bătut măr, din care cauză nici până în ziua de azi nu vede cu ochiul drept - kaghebiştii l-au bătut cu capul de perete. Condamnat la 10 ani de deportare, el a ajuns în lagărul stalinist Karlag din Kazahstan, iar nevasta şi copiii - în Siberia, regiunea Kurgan. După moartea lui Stalin, a primit un fel de bonus - patru zile, în care a mers la Kurgan să-şi aducă nevasta şi copilaşii. Îmi spune că, atunci când i-a găsit, soţia sa, sărmana, era ca un boţ de vânătăi…

Mai departe a lucrat pentru 300 grame de pâine pe zi. Greu, dar a supravieţuit. Acum, ca orice basarabean, are în Jezkazgan o casă ridicată de el, grădină şi câteva tufe de viţă-de-vie. M-a servit şi cu un pahar de vin făcut de dânsul. M-am minunat să aflu că moş Ion nu şi-a uitat limba maternă. Am vorbit multe şi de toate, cu dor de ţară şi de neam, iar când a trebuit să plec, Ion Rusu m-a întrebat cu lacrimi în ochi: „Când mai vii, că mi-i dor de limba română?”.

Pe 31 mai, la Karaganda, în Kazahstan, vom dezveli un monument în memoria deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei. Mi-am zis că primul invitat va fi numaidecât domnul Ion Rusu. Sigur, n-am vrut să-l amărăsc şi nu i-am spus că R. Moldova nu ne-a ajutat cu nimic la edificarea acestui monument…

Nicolae Plushkis,
preşedintele Societăţii Culturale Române „Dacia” din Kazahstan

Timpul

joi, 10 mai 2012

Dor de doină, de Vasile Tărâţeanu


De la Nistru
pân-la Tisa,
Tot românu’
plânsu-mi-sa…
Mihai Eminescu

Ţi s-au plans românii toţi
De la munte pân-la mare,
Domnule Poet, te rog,
Dă-mi şi mie ascultare.
Căci şi eu pe suflet port
O durere ce m-apasă;
E durerea unui neam,
Care e şi nu-i acasă.
Fă şi din durerea mea
Înc-o doină, o chemare,
Ce s-ar zbate dureros
Între vechi şi noi hotare.
Să se-audă hăt, departe,
Dor de soră după frate,
Care nu se pot vedea
Fără vize, paşapoarte.
Dacă nu plătesc o taxă
De intrare sau iesire,
Dintr-o ţară-n altă ţară,
Bir plătit pentru iubire?!
Zi-i lui Ştefan de la Putna
Murgul să şi-l potcovească,
Să-şi adune iar oştenii,
Neamul să şi-l întregească.
Cum era pe vremea lui,
Nu cum e-mpărţit în două,
De-un Tratat şi o Anexă
Încheiate-n ‘39…

Sursa: Opinia Teleormanului

Foto: Oraşul Suceava