vineri, 28 decembrie 2012

Festivalul obiceiurilor de iarnă din Herța

Frumoase ne sunt tradițiile de Crăciun și Anul Nou și ne bucură faptul că ele s-au mai păstrat până în prezent, fiind cele mai îndrăgite atât de cei vârstnici, dar, mai ales, de copii, creându-ne o atmosferă deosebită de sărbătoare, gospodarii din târgul Herței și localitățile învecinate primind oaspeți și colindători.

Joi, 27 decembrie, în centrul raional Herța s-a desfășurat Festivalul obiceiurilor de iarnă, ajuns la cea de-a XVII-a ediție. La festival au participat și au rostit cuvinte de felicitare, urări de bine și sănătate cu ocazia sărbătorilor de iarnă doamna Emilia Matei, prim-locțiitor al șefului Administrației Raionale de Stat Herța, domnii Ion Ciornei, președintele Consiliului Raional, și Ion Cibotaru, șeful Secției raionale de cultură și turism, dorindu-le tuturor în noul an succese mari în toate, belșug, prosperitate și realizarea tuturor dorințelor.

Continuarea articolului - AICI

La Slatina va avea loc spectacolul “Noi umblăm și colindăm”


Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei (CMDT) organizează, pe data de 30 decembrie, la Slatina, în Ucraina, spectacolul “Noi umblăm și colindăm”, ajuns anul acesta la ediția a XII-a. Evenimentul va avea loc la ora 14:00, la școala românească din Slatina și va reuni tineri colindători din localitățile românești din Maramureșul de peste Tisa (regiunea Transcarpatia).
Spectacolul face parte din seria de evenimente organizate de mai bine de zece ani de Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei, pentru promovarea tradițiilor românești în regiunea Transcarpatia, din Ucraina.
Intrarea la eveniment este liberă.

luni, 17 decembrie 2012

România va cere Ucrainei să semneze Protocolul de colaborare în domeniul învățământului


Ministrul român al educației, Ecaterina Andronescu, a declarat, laForumul Românilor de Pretutindeni, că Bucureștiul urmează să contacteze Kievul în vederea semnării Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului din Ucraina.
“În ceea ce privește partea română, lucrurile sunt destul de clare. Protocolul este negociat, acesta a fost aprobat de Guvernul României printr-un memorandum și urmează să contactăm partea ucraineană și să încercăm să-l semnăm cât mai repede cu putință. Desigur, aceste demersuri, pe care ar trebui să le întreprindem, nu depind de noi, decât pe jumătate. Dar vom încerca și prin intermediul Ministerului de Externe și prin ambasada noastră de la Kiev să finalizăm procotolul cât mai repede” – a declarat Ecaterina Andronescu, pentru redacția în limba română a postului Radio Ucraina Internațional.
Potrivit declarațiilor doamnei ministru, Bucureștiul va continua să deruleze programe pentru  sprijinirea tinerilor români din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, cum ar fi școlile de vară sau taberele de cultură și civilizație românească. “În mod categoric, vom continua. Cred că acest lucru reprezintă o șansă pentru copiii din Ucraina și nu trebuie să le anihilăm această șansă, dimpotrivă, pe măsură ce și statul român va putea să-și permită să asigure mai multe burse, cred că ar trebui să creștem numărul lor” – a declarat Ecaterina Andronescu.
Ministrul educației a mai subliniat că România va cere Ucrainei să facă toate demersurile pentru recunoașterea diplomelor românești în Ucraina, în condițiile în care, în prezent, o mare parte dintre tinerii etnici români care studiază în România întâmpină probleme în acest sens, iar acest lucru îi determină să nu se mai întoarcă acasă. “Vom spune cât se poate de limpede părții ucrainene că, dacă Ucrana vrea să devină o țară europeană, trebuie să ne racordăm la toate actele normative care există în comunitatea europeană. Dacă noi recunoaștem actele de studii ale statelor din Uniunea Europeană și ale noastre sunt recunoscute acolo, Ucraina trebuie să fie parte din această procedură europeană mai largă” – a declarat ministrul educației, Ecaterina Andronescu, transmițându-le românilor din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa că “România nu îi va uita și că îi ține aproape de suflet”.
Forumul Românilor de Pretutindeni este organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni la București, în perioada 14 – 17 decembrie 2012, reuniunea din acest an având ca temă “Implementarea programelor DRP din perspectiva realităților cu care se confruntă comunitățile românești”. Evenimentul reunește reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor în dorința de a consolida relațiile dintre statul român și românii de peste hotare, precum și de a constitui un format de dialog instituționalizat între autoritățile române și mediul asociativ românesc. Ediția de anul acesta include și o sesiune de formare în managementul proiectelor, cu accent pe procedurile specifice proiectelor finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Sergiu Dan
TOCpress

duminică, 16 decembrie 2012

Titus Corlățean, despre relațiile dintre România și Ucraina


Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlățean, a subliniat, în cadrul Forumului Românilor de Pretutindeni, importanța relației României cu Ucraina, reiterând că Bucureștiul susține semnarea Acordului de asociere între statul ucrainean și Uniunea Europeană.
“Ucraina este vecinul cu cea mai consistentă graniță cu România, iar relația noastră cu Ucraina este una importantă. De altfel, România este unul din statele membre ale Uniunii Europene care susțin politic semnarea Acordului de asociere între Bruxelles și Kiev și o cooperare aprofundată, evident, pe baza respectării criteriilor democratice” – a declarat Titus Corlățean, pentru redacția în limba română a postului Radio Ucraina Internațional. Totodată, șeful diplomației române a menționat importanța relațiilor dintre Ucraina și România în contextul existenței în cele două state a două minorități – ucraineană și română – care contribuie la menținerea cooperării bilaterale.
“Ucraina este o țară importantă mai ales pentru valoarea simbolică a punții de legătură pe care o reprezintă comunitatea românească din Ucraina și, respectiv, ucrainenii care trăiesc în România. Desigur, putem să facem mult mai mult. Am discutat cu ministrul ucrainean de externe, Kosteantin Hrișcenko, în cadrul Adunării Genenerale a ONU de la New York, să relansăm activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pe tema minorităților naționale și, cred eu, cu mai multă înțelepciune și dialog politic, putem să avansăm” – a precizat Titus Corlățean.
Ministrul a mai subliniat că partea ucraineană trebuie să respecte integral drepturile minorităților naționale.  ”Vorbim de drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, care sunt garantate la standarde europene și, prin urmare, educația, biserica, libertatea religioasă, mass-media în limba maternă sunt chestiuni europene, iar Ucraina își dorește să devină membră a UE și, în mod firesc, ar trebui să respecte și aceste criterii, intergal” – a declarat ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlățean, în prima zi a Forumului Românilor de Pretutindeni.
Forumul Românilor de Pretutindeni este organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni la București, în perioada 14 – 17 decembrie 2012, reuniunea din acest an având ca temă “Implementarea programelor DRP din perspectiva realităților cu care se confruntă comunitățile românești”. Evenimentul reunește reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor în dorința de a consolida relațiile dintre statul român și românii de peste hotare, precum și de a constitui un format de dialog instituționalizat între autoritățile române și mediul asociativ românesc. Ediția de anul acesta include și o sesiune de formare în managementul proiectelor, cu accent pe procedurile specifice proiectelor finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Sergiu Dan
TOCpress

luni, 3 decembrie 2012

TOCpress, primul portal de știri al românilor din Ucraina




Clubul Maramureșenilor din dreapta Tisei a lansat, pe 1 decembrie, primul site de știri al românilor din Ucraina - TOCpress. Site-ul, care poate fi accesat la adresa www.tocpress.info, conține știri, interviuri, reportaje din comunitățile de români din regiunile Transcarpatia, Odesa și Cernăuți, precum și date istorice despre fiecare dintre cele trei zone locuite de români. Proiectul TOCpress își propune să devină o portavoce a românilor din Ucraina, atât în interiorul granițelor acestei țări, cât și în exterior, cum ar fi în România și în comunitățile românești din străinătate. De asemenea, acest portal de știri are printre obiective consolidarea relațiilor dintre românii care trăiesc în cele trei regiuni menționate, promovarea identității și valorilor românești în teritoriile locuite de români, descoperirea tinerelor talente care ar putea deveni modele pentru comunitățile din care fac parte și consolidarea potențialului românesc din Maramureșul Istoric, Sudul Basarabiei și Nordul Bucovinei. TOCpress își mai propune să devină o platformă unde românii din Ucraina să își poată face cunoscute opiniile, ideile, propunerile și problemele.

În afară de știri din interiorul comunității românești din Ucraina, TOCpress abordează și problemele românilor din celelalte state aflate în vecinătatea imediată a României. Prin urmare, românii din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Ungaria și alte țări au, la rândul lor, o secțiune comună cu informații și știri de interes din regiunile în care trăiesc. Totodată, TOCpress își propune să fie un centralizatori al știrilor și informațiilor apărute în publicațiile românești din Ucraina și din alte state vecine unde există români.

Știrile și informațiile TOCpress sunt produsul românilor din Ucraina și din celelalte țări din jurul României, iar redacția este formată din corespondenți locali din fiecare regiune locuită de români.

Inițiatorul proiectului TOCpress, Clubul Maramureşenilor din dreapta Tisei, a fost înfiinţat in anul 2001, de către tinerii maramureşeni din dreapta Tisei (regiunea Transcarpatică, Ucraina) aflaţi la studii în Bucureşti şi în alte centre universitare din România și a funcționat o perioadă pe lângă Liga Tinerilor Români de Pretutindeni. La sfârşitul anului 2011, Clubul obţine statut de persoană juridică, devenind astfel organizaţie non-guvernamentală. Printre obiectivele Clubului Maramureșenilor se numără încurajarea tinerelor generații din Dreapta Tisei în ceea ce privește păstrarea religiei, culturii și limbii române, apărarea intereselor românilor din Maramureșul de peste Tisa, în vederea păstrării identității naționale, precum și sprijinirea etnicilor români veniți la studii în România.

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Îndemn la unitate, din Nordul Bucovinei


Bucovina noastră, o parte din sufletul poporului român, ruptă cândva din trupul vechii Țări, rezistă de ani buni și își păstrează limba, tradițiile și portul. Astăzi, când întreaga românime sărbătorește Ziua Unirii, nimic nu poate fi mai frumos decât să ținem în mână tricolorul nostru drag și să ne gândim la cei au luptat pentru prosperitatea neamului, pentru ca noi să ducem o viață mai bună și, cu siguranță, să fim mai aproape de sufletul poporului, de ceea ce simte românul când îi este greu sau când este fericit. Poate că pentru noi, cei rămași în afara României, 1 Decembrie are o semnificație mai specială decât pentru cei din Țară, deoarece este unul dintre puținele evenimente care ne unesc și ne fac să uităm de problemele cu care ne confruntăm zi de zi.
Cu toate acestea, noi, românii din Ucraina, nu ne cunoaștem atât de bine pe cât ar trebui. Ne mai întâlnim cu frații noștri din Transcarpatia atunci când vin la Consulatul României din Cernăuți după vize și, foarte rar, pe la concertele care se mai organizează în unele localități. Românii din regiunea Odesa sunt și mai departe de noi, astfel că legăturile firești sunt, practic, inexistente. Este adevărat, există reprezentanți ai organizațiilor cernăuțene care se mai întâlnesc cu românii din cele două regiuni, cu ocazia unor evenimente organizate de asociațiile din care face. Însă nu este suficient să se cunoască doar așa-zișii lideri între ei. Trebuie să existe o punte între noi, mai ales culturală, care să ne deschidă ochii și prin intermediul căreia să ajungem la acea unitate de care avem nevoie. Deși suntem circa o jumătate de milion de etnici români în Ucraina (există mulți care își spun moldoveni), nu părem a fi o forță, nu suntem suficient de reprezentativi pentru a demonstra că ne pasă de semenii noștri și că putem să ne facem auziți. Iar orgoliile pot provoca dezbinarea unei comunități, ambițiile unora, de asemenea, pot contribui la fragilizarea noastră ca “grup etnic” pe acest pământ moștenit de la străbuni.
Ziua Națională a României, a noastră, a românilor, trebuie să fie pentru noi un îndemn, o ocazie să demonstrăm că suntem parte dintr-un popor mare, unit și demn. Chiar dacă trăim în Ucraina, țară ale cărei legi le respectăm, nimic nu trebuie să ne împiedice să aparținem națiunii române, să ne vorbim limba și să ne păstrăm tradițiile. Avem legi și drepturi și trebuie să cerem ca acestea să ne fie respectate, trebuie să contribuim la dezvoltarea culturii noastre românești, la continuitatea neamului în această regiune. Cu cât vom fi mai uniți, cu atât vom deveni mai demni de a purta numele de ROMÂN.
La mulți ani, România!
Artur Nistor
Ținutul Herța
Cernăuți
TOCpress

Să ne cunoaștem mai bine


De multe ori se scrie despre românii din Ucraina ca despre o minoritate căreia îi sunt încălcate drepturile la autoafirmare și exprimare și că cei mai curajoși și adepți ai adevărului istoric din comunitatea românească sunt văzuți de autorități ca niște paria ai societății.
În acest rânduri, însă, nu vreau să descriu problemele și neajunsurile comunității românești din Ucraina. Îmi doresc ca acest site, TOCpress, să devină o platformă vie de discuții și dezbateri, o sursă de informare pentru românii de peste tot care nu sunt indiferenți și își doresc să cunoască soarta semenilor lor. Totodată, TOCpress ar trebui să fie o sursă de informare  și pentru etnicii români din cele trei regiuni din Ucraina – Odesa, Transcarpatia și Cernăuți. Din cauza distanței geografice, dar și din pricina necunoașterii, între românii din Maramureș, Bucovina și Bugeac nu există comuicare și o legătură, care este necesară și firească. S-a creat un stereotip, care este valabil mulți ani: cei din Transcarpatia și Bucovina știu că în sudul Basarabiei se vorbește aceași limbă – româna, doar că, din motive mai puțin înțelese, oamenii din satele sud-basarabene își zic moldoveni și sunt fermi atunci când spun că vorbesc o limbă „moldovenească”. Cei din Bugeac, la rândul lor, cunosc că locuiesc români în Cernăuți (de unde știu că provine interpreta Sofia Rotaru) și în Transcrapatia, unde, în perioada sovietică, profesoare de limbă română, originare din regiunea Odesa, s-au angajat la școlile maramureșene în urma repartizării. Mai cunosc, de asemenea, că ei se declară români, nu moldoveni, și că acolo se vorbește puțin altfel decât la ei.
Este prea puțin pentru zilele pe care le trăim astăzi, când aproape în fiecare casă există internet și nu se mai poate da vina pe necunoaștere.
Probabil, despre sudul Basarabiei s-a vorbit și s-a scris cel mai puțin. Una din cauze este lipsa elitelor și a unui centru cultural care i-ar ține mai aproape pe românii din Bugeac. Intenția mai multor jurnaliști din România, dar și a celor din Republica Moldova, de a merge și a sta de vorbă cu localnicii, uneori a fost cu succes, alteori cu mari bătăi de cap și pentru unii, și pentru alții. Aș vrea ca asemenea situații să fie cât mai rare, iar dialogul și dorința de a ne cunoaște mai bine să fie cu succes.
Fiind din sudul Basarabiei sau Basarabia Istorică, vă pot spune că deși despre românii din această regiune se știe mai puțin, acest lucru nu înseamnă deloc că oamenii din acele locuri nu au ce să vă spună.
Dacă veți merge măcar o dată în satul Borisăuca (Borisovca), din raionul Tatarbunar, și îl veți întâlni pe sfătosul moș Arhip Golovati sau veți încerca să intrați în curtea altui bătrân, veți vedea cât de interesantă și prețioasă este istoria acestui sat. Asemenea personaje veți găsi în orice altă localitatea românească din raioanele Reni, Ismail, Chilia, Sarata sau chiar Tarutino. Faptul că astăzi mai puțini colindă la sărbătorile de iarnă, că românii din aceste sate nu mai îmbracă portul popular sau că nu citesc ziare în limba maternă, nu înseamnă absolut deloc că nu mai au ce spune. Greșeala constă în dezinteresul tinerilor, care nu stau de vorbă cu bunicii lor, a profesorilor care, pe lângă materiile de bază, nu îi învață pe elevi lucruri și obiceiuri specifice locului din unde provin. Tinerii nu știu că se pot mândri că sunt români în Ucraina, că a vorbi limba maternă nu este în detrimentul cunoașterii limbii de stat, că a merge la studii în altă țară decât în Ucraina nu înseamnă pierdere de resurse și de ani.
Purtătorii tradițiilor românești, vârstnicii, rămân tot mai puțini, iar urmașii lor devin tot mai dezorientați, mai slabi și mai săraci din punct de vedere etnic. Nu este o situație caracteristică doar românilor/moldovenilor din regiunea Odesa, dar și altor minorități etnice din acest colț de țară. Într-o situație similară se află bulgarii și găgăuzii, carora le-au fost deznaționalizate școlile mult mai devreme.
Doresc să ne cunoaștem mai bine, iar pentru aceasta trebuie să comunicăm. Pe acest site sunt binevenite articolele tuturor care au o opinie despre realitățile din comunitatea românească din Ucraina. Sunt binevenite invitațiile la diverse evenimente culturale și dezbaterile pe diferite subiecte. Comunicarea este cel mai important lucru.
Cristina Arnăut
Sudul Basarabiei